PSD Suceava 2020

50 de ani de la înființarea Întreprinderii Regionale de Electricitate Suceava

Epopeea electrificării satelor (I)

România a fost printre primele țări din lume în care a apărut lumina becului electric. La Timișoara, în 1884, este consemnată prima stradă iluminată electric din Europa.
 

Deloc departe, în 1886, lângă mina Arșița, din actuala comună Iacobeni din județul Suceava, s-a pus în funcțiune o mică centrală hidroelectrică pe râul Bistrița Aurie, din care se alimenta cu energie electrică un decovil pentru transportul minereului. Este prima instalație electrică de pe aceste meleaguri despre care știm până acum. În 1895 a început să funcționeze uzina electrică din orașul Vatra Dornei, iar în 1904, cea de la Botoșani. Ne închipuim ce mult doreau, încă de pe atunci, locuitorii satelor noastre să ajungă și în casele lor lumina electrică. După Marea Unire din 1918, necesitatea producerii de energie electrică atât pentru electrificarea orașelor și localităților rurale, cât și pentru dezvoltarea sectoarelor industrial-comercial și agricol a stimulat gândirea unui program de electrificare a țării. În acest context, oameni de știință remarcabili și ingineri au elaborat încă din perioada 1920 – 1925 studii privind crearea unui sistem național al energiei. Astfel, prof. ing. Dimitrie Leonida, născut la Fălticeni, a publicat în anul 1921 în Revista „Energia” (revistă a cărei paternitate îi aparține) nr. 4–5 studiul „Electrificarea României”. Este foarte interesant să înțelegem ideile de bază ale planului de electrificare elaborat de Dimitrie Leonida și anume: a) utilizarea rațională a căderilor de apă și prin aceasta economisirea combustibililor fosili epuizabili; b) construirea de centrale electrice cu eficiență superioară; c) electrificarea căilor ferate; d) electrificarea agriculturii și a industriei; e) uniformizarea sistemului de transport și de distribuție a energiei electrice; f) reglementări privind activitățile de producere, transport și distribuție ale energiei electrice. Multe personalități cu pregătire în domeniu au avut contribuții majore la dezvoltarea energeticii românești în perioada următoare. În anul 1931, prof. ing. Dorin Pavel publică studiul “Capacitatea energetică a României”. Acest plan reprezintă o lucrare deosebit de importantă pentru dezvoltarea hidroenergeticii românești. În perioada interbelică s-a finalizat acțiunea de construcție și punere în funcțiune a uzinelor electrice și a rețelelor stradale din orașe. Doar localitățile rurale care erau foarte apropiate de centrele urbane au început să beneficieze de avantajele electrificării. Nenorocirile provocate de cel de-al Doilea Război Mondial au oprit mersul normal al acțiunii de amplificare a puterii în uzinele electrice existente, de construcție de noi centrale și de rețele de înaltă tensiune care să constituie baza Sistemului Energetic Național. S-au sistat, de asemenea, și lucrările de electrificări rurale. Multe din grupurile energetice din uzinele orașelor au fost practic demontate, preluate fiind de trupele sovietice eliberatoare și duse către Est. În unele orașe chiar și rețelele electrice au fost demontate și au luat aceeași cale. A fost o perioadă grea. României i s-a impus cu forța regimul comunist. Propaganda comunistă trebuia să arate avantajele noului regim. Și cum după revoluția bolșevică, lozinca „comunismul înseamnă puterea sovietelor și electrificarea întregii țări” avusese ecou în Rusia, ea a fost refolosită și în România. Este adevărat că electrificarea rurală era la noi unul din domeniile în care rămânerea în urmă era o realitate; abia 5% din numărul total al satelor erau alimentate cu energie electrică. Desigur că s-a dat vina pe fostul regim burghezo-moșieresc, nu s-a spus niciun cuvințel despre tot ce s-a întâmplat în timpul războiului și în primii ani de după război și s-a trecut la elaborarea de planuri prin aplicarea cărora să se vadă grija noului regim pentru ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. Planul decenal de electrificare, aprobat în 1950 pentru perioada 1950 – 1960, prevedea practic aceleași obiective ca și cel elaborat inițial de Dimitrie Leonida și completat de prof. Dorin Pavel, dar se sublinia și se accentua, din motivele arătate mai sus, că se va face „electrificarea satelor pentru ridicarea nivelului tehnic și creșterea calității muncii în agricultură și ridicarea nivelului cultural și al bunăstării poporului, prin folosirea energiei electrice pentru nevoile casnice și social-culturale ale populației”. Am citit un articol publicat de dl ing. Petre Iftime în numărul 4 din aprilie 2008 al revistei „Energetica” în care se arată pe larg toate etapele procesului de electrificare a țării cu plusurile și cu minusurile înregistrate an de an. Este interesant să concluzionăm, ca și autorul articolului, următoarele: construcția de centrale și rețele electrice reprezintă opera sutelor de mii de energeticieni, fie că aceștia au fost constructori, montori, proiectanți, cercetători și oameni din exploatarea sistemului energiei. Ei au plătit prin munca lor realizările din sistemul energiei alături de milioanele de români care au fost sortiți la un trai la limita sărăciei și a înfometării și mulți dintre ei „au populat” închisorile comuniste. Exproprierea proprietăților, colectivizarea forțată a agriculturii, sistemul cotelor obligatorii către stat de produse agricole ale țăranilor, munca obligatorie din lagărele comuniste, exploatarea aberantă a resurselor de energie (petrol, gaze, cărbune) a coincis cu perioada de început a electrificării țării. Chiar în aceste condiții – așa cum de multe ori poporul român a demonstrat că poate să suporte orice greutăți și să le învingă – s-a lucrat cu mult entuziasm și s-a reușit să se realizeze obiective mari și, poate ceea ce este cel mai important, să se introducă lumina electrică în satele țării. Ing. OVIDIU MUSTAȚĂ, fost director al IRE Suceava

Print Friendly, PDF & Email
Etichete:

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: