Prin Programul Național de Dezvoltare Rurală

Patroni suceveni care au făcut treabă bună cu bani europeni

„Aș vrea să se știe că aceste proiecte nu sunt doar niște bibliorafturi cu zeci de pagini de documentație, tabele cu valori și desene, ci proiecte care au prins viață, datorită cărora beneficiarii au de câștigat, proiecte cu impact economic și social în zonele în care au fost implementate”, a declarat Ovidiu Donțu, șeful Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Suceava, înainte de „turneul” organizat la câteva dintre obiectivele finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și finalizate deja, din județul Suceava. În această situație se află 22 de operatori economici care, în sfârșit, după luni și luni de nebunie, și-au văzut gata proiectele finanțate și din bani nerambursabili.
 

Realitățile din teren au confirmat că banii europeni solicitați prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, de cel puțin 3 societăți comerciale din județul Suceava, deloc puțini, s-au cheltuit cu folos și că investițiile astfel realizate aduc deja profit. Este la fel de adevărat însă că programul nu se adresează calicilor. Patronii de firme care s-au încumetat să facă cereri de finanțare au trebuit să dispună la rândul lor de resurse financiare (jumătate din valoarea proiectului) înainte de a porni în „aventură”. Părerea generală este însă că, după toată birocrația specific românească, umblătura fără sfârșit pentru un act sau o semnătură, după negocieri interminabile pentru achiziționarea, într-o sumă strictă de bani și de o calitate cât mai bună, a utilajelor, dotărilor, mijloacelor de transport etc., treaba la final nu se prezintă deloc rău. În fond, românul uită de greutăți când lucrurile se liniștesc, funcționează și aduc bani. Este cazul SC Rogelya Prod SRL Fălticeni, SC Eurodivip SRL Cornu Luncii și SC Zimental SRL Siret, respectiv o unitate de procesare a cărnii, una de exploatare forestieră cu secție de debitare cherestea și o fermă de vaci cu lapte, obiective prin care APDRP a plimbat presa suceveană. SC Rogelya Prod, o afacere germană de familie cu rădăcini în Bucovina Eticheta SC Rogelya Prod SRL din Fălticeni este recunoscută deja de sucevenii nărăviți la preparate din carne. Este recunoscută și căutată, pentru că, fără supărare din partea altor procesatori suceveni, aici se fac preparate bune rău. Foarte bune la gust, dar ceea ce le face să fie căutate cu adevărat e faptul că sunt produse ce amintesc de gustul șuncilor și cârnaților proaspăt scoși din afumătoarea bunicului. Dar neamțul e neamț, oriunde ar trăi și orice s-ar întâmpla, gena nu-l dezminte. Heinrich Mayer, patronul german al SC Rogelya, nu și-a dorit presa prin fabrica lui, deoarece treburile în unele compartimente ale societății nu erau tocmai gata. Ar fi vrut să venim poate peste o lună, timp în care ne-ar fi arătat o unitate „glantz”, demnă de ceea ce este de fapt: o afacere de familie în care se folosesc cu chibzuință banii unei familii de măcelari, cu vechi rădăcini în pământ bucovinean. SC Rogelya Prod a solicitat APDRP, în anul 2008, conform Măsurii 123, pe nume „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”, finanțare din bani europeni pentru achiziționarea de utilaje și echipamente pentru unitatea de tranșare și procesare a cărnii. Finanțarea, conform măsurii, revenea 50% din banii familiei Mayer, 50% din bani europeni, valoarea inițială a proiectului fiind de 2.763.823 lei. „N-am înțeles de ce trebuie 20 kg de hârtie când cheltui bani publici” În septembrie 2010, la termen, proiectul era de mult finalizat, utilajele, echipamentele, dotările fiind montate pe flux, în total, 31 de obiecte, majoritatea din Germania, achiziționate de la nu mai puțin de 16 furnizori. Mărturii ale lunilor de umblătură și bătăi de cap stau cele 4 dosare pântecoase din biroul patronului. „N-am înțeles niciodată de ce au trebuit să se facă pentru toate acestea 4 dosare cu documente, în trei exemplare, pentru care s-au folosit cam 20 de kg de hârtie, când cheltui bani publici” , și-a arătat nedumerirea Heinrich Mayer. Greutățile și problemele de neînțeles pentru teribila și eficienta rațiune germană au mai dispărut însă când proiectul s-a finalizat, procesatorul de la Fălticeni dorind să uite de ceea ce singur a numit „hibe birocratice trecătoare”. Va fi greu de uitat însă lovitura pe care i-a dat-o devalorizarea leului, de la 3,6 lei pe un euro la încheierea contractului cu APDRP în 2009, la chiar 4,5 – 4,6, când au fost cumpărate o parte dintre utilaje și echipamente. Astfel, din acel fifty-fifty stabilit la început între părți a ieșit cam 40% banii europeni și 60% banii firmei beneficiare. Dar, a trecut… „Privind în general, măsura a fost binevenită pentru noi pentru că am investit într-o afacere care deja mergea. Familia Mayer a început afacerea în 1995 și suntem de 16 ani în șantier. Am încercat ca produsele Rogelya să fie într-adevăr altfel. Încercăm să ne întoarcem la rețetele bunicului meu, care a fost măcelar la Gura Humorului, și să facem din acest produs prețios care este carnea ceva bun și gustos, cu mijloace de procesare moderne”, a spus Heinrich Mayer. „Sunt de părere că produsele unei zone trebuie să rămână în zona respectivă, să-și păstreze specificul” Disconfortul provocat de prezența ziariștilor i-a dispărut patronului german pe măsură ce vorbea despre familia, fabrica, produsele sale, despre planurile de viitor, realizabile în mare parte și datorită noilor echipamente achiziționate pe bani europeni. „Este moda preparatelor tradiționale, iar Rogelya produce astfel de preparate. Nu ne mai interesează pe moment să creștem desfacerea, pentru că este foarte bine cât este acum și nu asta este important. Sunt de părere că produsele unei zone trebuie să rămână în zona respectivă, să-și păstreze specificul. Avem această ambiție, să păstrăm specificul produsului de Rogelya. De aceea importăm cât mai puțină carne din afară, de aceea carcasa de porc și de vită o achiziționăm numai din Bucovina și din Transilvania, de aceea refuzăm cât putem de mult să folosim materie primă congelată și alte ingrediente ce ar putea dăuna specificului preparatelor noastre”, a completat patronul german. SC Rogelya Prod are doar 4 magazine proprii în zona Fălticeni și aproximativ 250 de mai mari sau mai mici colaboratori care desfac marfa acestei firme în magazinele lor. Am umblat, dezinfectați la intrare și echipați cu halate, prin unitatea de la Fălticeni, am căscat ochii mari la mașina de tocat, la cuterul care costa cât 5 instalații, la malaxorul ce amestecă până la 400 l de produs, la celulele de afumare tradițională, am căscat ochii până și la un cochet suport de uscare a cizmelor personalului, la vestiarele, halatele obositor de albe, la dușurile celor aprox. 40 de angajați ai societății și am priceput cât de cât ce înseamnă proporția europeană a unei unități moderne de procesare a cărnii. Iar finalul vizitei nu putea fi decât unul: o mușcătură pofticioasă dintr-un cârnat, cald încă, în care, aromat de mirodenii, delicios, se simțea curat, gustul cărnii.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: