Hânțeștenii câștigă prima bătălie în înfruntarea cu Agraria Nord Rădăuți

Țăranii din Hânțești au lucrat pământurile de peste Siret și după ce au început să se judece pentru ele cu pretinsul nou proprietar > „Doar când vor vedea în mâna celor de la Agraria o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, oamenii din Hânțești vor ieși de pe pământurile de peste Siret!”, a declarat Filaret Galan, primarul comunei Hânțești Țăranii din Hânțești au lucrat în continuare pământul de peste Siret și după ce au început să se judece în instanță cu SC Agraria Nord SRL Rădăuți, firma care pretinde că deține cele 158 ha disputate de pe teritoriul județului Botoșani. În luna noiembrie 2010, sătenii au ieșit cu furci, bâte și topoare să-și apere proprietățile pe care le lucrează de 19 ani și pe care dețin acte de la bunici și străbunici și doar intervenția Jandarmeriei a făcut atunci să nu iasă o adevărată vărsare de sânge.
 

După trei tentative de a intra cu utilajele la arat pe tarlalele pe care le-a cumpărat de la doi botoșăneni, proprietari care au cumpărat de la alți proprietari, cu acte în regulă, acele suprafețe, Agraria Nord s-a retras, iar hânțeștenii și-au văzut liniștiți de lucrările de toamnă, le-au continuat apoi pe cele de primăvară. „Doar când vor vedea în mâna celor de la Agraria o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, oamenii din Hânțești vor ieși de pe pământurile de peste Siret!”, a declarat Filaret Galan, primarul comunei Hânțești. Poate nici atunci, am îndrăzni noi… Cum au ajuns hânțeștenii să dețină pământ în județul Botoșani Parte din pământurile de pe raza localității Vârful Câmpului, județul Botoșani, sunt în proprietatea familiilor din Hânțești de la începutul secolului 20, iar oamenii pot dovedi cu acte acest lucru. Cooperativizarea le-a trecut însă în proprietatea așa-zis colectivă, fiind administrate ulterior de cooperativa agricolă din Hânțești, suprafețele aflându-se atunci pe teritoriul Regiunii Suceava. În 1968, la noua împărțire administrativ-teritorială a României, terenurile de peste Siret au trecut „colectiv” către proaspătul înființat județ Botoșani și cu ele și ogoarele hânțeștenilor. După ’89, odată cu apariția Legii fondului funciar, țăranii din Hânțești au fost puși în posesie pe vechile amplasamente, așa că au ajuns agricultori în județul Botoșani, și din 1992 au lucrat acel pământ doar ei, fiecare pe bucata lui, nederanjați de alți revendicatori. Asta până în toamna trecută, când au ieșit cu furcile, pentru că apăruse alt proprietar. Când „reclamanți-pârâți” când „pârâți-reclamanți”, într-o aventură judiciară ce va dura ani buni Vineri, 13 mai, judecătoria Dorohoi a dat câștig de cauză țăranilor din localitatea suceveană în una dintre cauzele ajunse în instanță după evenimentele din toamna anului trecut, când s-au tulburat apele. Taberele s-au dat în judecată una pe cealaltă și s-a născut probabil o aventură judiciară lungă și mai încurcată ca „puiul în buci” (de cânepă). Sătenii din Hânțești au introdus în instanță acțiune posesorie prin care au explicat pas cu pas judecătorilor de când și în ce temeiuri dețin aceste terenuri, cu acte, cu puneri în posesie făcute de comisia de fond funciar și că de 19 ani neîntrerupți îl muncesc fără ca cineva să fi avut vreo pretenție asupra pământului lor. De cealaltă parte, Agraria Nord Rădăuți, cu cei doi botoșăneni în „background”, care dețineau acte eliberate de autoritățile botoșănene pe aceleași suprafețe, au cerut instanței anularea titlurilor de proprietate ale țăranilor din Hânțești. Așa s-a făcut că în documente părțile se numesc când reclamanți-pârâți când pârâți-reclamanți, funcție de ce cauză se judecă. Azi în atac, mâine în apărare, părțile s-au întâlnit din februarie 2011 până în prezent la 5 termene de judecată, majoritatea amânate. Vineri, 13 mai, a fost 1-0 pentru hânțeșteni, dar, cu siguranță, reprezentanții legali ai SC Agraria Nord vor contesta hotărârea și procesul se va muta la o instanță superioară. Mai mult, pe 10 iunie, cu Agraria în atac de data aceasta, taberele vor fi din nou în fața judecătorilor botoșăneni. Într-o zi, peste ani, se va face probabil lumină într-un litigiu în care oameni simpli vor plăti năzbâtiile unor comisii de fond funciar, la fel ca mii de români din 1992 încoace, cu bani grei și ani lungi prin tribunale. „Amu, judecata ca judecata. De asta știi când te apuci și numai bunul Dumnezeu știe când se termină. Mai important este să plouă, că arde pământul de uscăciune și nu crește nimica, nici porumbul, nici pâinea și nici barabula”, a stabilit clar prioritățile unul dintre hânțeștenii proprietar de pământ peste Siret.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: