Culisele „dezarestării” în masă de la București

> Avocatul Sorin Poenaru: „Am îngenuncheat DNA!” După 3 luni de zile, perioadă în care a făcut ce a vrut și cum a vrut cu 59 de oameni ai statului român – polițiști de frontieră și vameși –, ridicați pe 3 februarie a.c., de la frontiera din Siret a Uniunii Europene, făcuți pachet, iar apoi arestați, sub grave acuzații de corupție, DNA a tăcut, învinsă, ca un acordeonist care a uitat partitura prinsă după ureche și pus să cânte la altă masă.
 

Ultimii 48 de inculpați rămași arestați în lotul Siret: Daniel Barbă, Vasile Adrian Bălici, Andrei Ciobanu, Marcel Coroi, Elena Cozminiuc, Cristian Filipoaia, Adrian Holcă, Virgil Jităriuc, Gheorghe Constantin Lavric, Romis Vasile Luchian, Dănuț Dumitru Neagu, Gheorghe Neamțu, Rodica Nichiforiuc, Cristian Nicolovici, Fănel Florin Rădăcină, Bogdan Constantin Rurac, George Slevoacă, Florin Sticleț, Sorin Doru Strugar, Simion Coroliuc, Nicu Cezar Schipor, Sorin Șcladan, Lazăr Ungureanu (puși în libertate, în Săptămâna Patimilor, de Curtea de Apel Suceava, sub rezerva interdicției părăsirii țării), Luchian Alexandru Posmangiu, Vasile Ovidiu Sasu, Cristinel Țiprigan, Cătălin Dumitru Zebreniuc, Elena Anca Agachi, Constantin Doru Andrișan, Mihaela Elena Cosic, Manuel Eugen Costache, Ramona Costiuc, Ilie Cozmei, Daniel Grigoraș, Adrian Ionuț Grosu, Traian Constantin Hai, Toader Ilieș, George Jacotă, Radu Lucanu, Florin Constantin Lupu, Florin Constantin Matei, Adrian Petru Mudrac, Viorel Ruște, Lucian Pintilii, Silviu Georgică Pomohaci, Ilie Zahariuc, Gheorghe Alin Pavlovici și cms. Aurel Anea, capul răutăților în această afacere (în viziunea DNA), au fost puși în libertate de Înalta Curte de Casație și Justiție pe 3 mai a. c., cu câteva minute înainte de ora 24, adică de momentul expirării mandatelor lor legale. Surpriza a fost cu atât mai mare cu cât, la Suceava, 25 din acest lot rămăseseră deja în arest pentru următoarele 60 de zile, la verificarea legalității mandatelor. Cu alte cuvinte, nimic nu ținea cea mai tare în grad instanță a țării, în recurs, să le dea drumul acestora, ei aflându-se sub puterea prelungirii dictate în nordul țării. Și totuși s-a întâmplat… În micuța sală de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, grave vicii de procedură penală au fost invocate, ele petrecându-se în fapt și aievea în camera de consiliu a Curții de Apel Suceava. Ele izvorăsc una din alta și sunt: 1. lipsa citării legale a unei părți a inculpaților la locul de detenție, respectiv IPJ Botoșani; 2. lipsa acestor inculpați la proces; 3. neacordarea ultimului cuvânt inculpaților. Cel care a invocat cele 3 excepții în fața Înaltei Curți este avocatul sucevean Sorin Poenaru (reprezentant legal al inculpaților Țiprigan și Șcladan), a cărui prestație a fost „citată” în pledoaria proprie de însăși celebra avocată Paula Iacob. De unde până unde vicii de procedură la Curtea de Apel Suceava? Pe 28 aprilie, toți cei 48 de inculpați arestați au fost înghesuiți în sala de ședință, iar, la un moment dat, judecătoarea, de conivență cu apărătorii, a fixat un termen pentru a doua zi pentru jumătate dintre ei, restul fiind judecați în aceeași zi, pe 28 aprilie. Urma ca pronunțarea să se dea în bloc, pentru toți cei 48 de inculpați, a doua zi. De conivență cu metode care scapă, deocamdată, logicii de drept, 20 de inculpați au fost mutați în aceeași zi la IPJ Botoșani și nu au mai fost citați la locul de detenție, pentru a fi aduși legal, la proces, a doua zi, la Suceava! Nici că au mai fost aduși… Judecătoarea de caz s-a pronunțat, totuși, a doua zi, pentru toată lumea, hotărând ca din totalul de 48 de inculpați dați ei spre judecare, 23 să fie puși în libertate, cu obligarea de a nu părăsi țara. Cine să-și mai bată capul, în Vinerea Mare, când unii își vopseau poate ouăle, că unii dintre inculpați nu se află în sală și nu au avut dreptul la ultimul cuvânt?! Ultimul cuvânt neasigurat, potrivit procedurii penale, nu atrage nulitatea absolută a actului procedural, în caz de eroare (așa cum au invocat la Înalta Curte procurorii DNA), mai precis nulitate relativă (!), putându-se relua procesul, în vederea asigurării acestui drept fundamental de a vorbi, deci drept la apărare. Neasigurarea citării inculpatului și a prezenței lui la proces, însă, atrag după sine nulitatea absolută a oricărui act ulterior. În instanța bucureșteană, judecătorii au întrebat procurorii DNA ce și cum în legătură cu această problemă??? Trosc-fleoșc-pleosc, procurorii au dat-o pe „eroare materială”. Care eroare materială, frate? Procesele penale se înregistrează întotdeauna pe suport audio. Unde era vocea inculpaților? În celulă la IPJ Botoșani. Acolo, frate… Nu suntem încă în posesia motivării celei mai tari instanțe din România care a pus în libertate, după 3 luni de arest motivat, toți inculpații lotului Siret (în afară de cei 48, alți 11 vor fi judecați liberi, conform unor decizii anterioare), însă avocatul Sorin Poenaru e sigur pe el: „Am îngenuncheat DNA! Cu propriile lor arme?! Sunt sigur că judecătorii au mers pe excepția invocată de mine, iar mascarada asta de proces, căci altfel e greu de a o denumi, se va termina cu achitări în masă. Nu suntem în anii ’50, iar inculpații până acum nu au fost decât niște deținuți politic. Aderarea la Schengen și dorința cuiva nu poate, totuși, nenoroci destine! În cazul clientului Țiprigan, spre exemplu, el a fost polițist de frontieră la Siret doar două luni și jumătate, iar trei luni a stat în arest. La Șcladan, înregistrarea ambientală arată clar că omul își ruga șeful, acel ofițer sub acoperire, care trăgea de el, abitir, pentru a vorbi ceva, ca Țiprigan, cumnatul lui Șcladan, să fie mutat pe o altă tură, pentru motive care țin de familie. Pur și simplu Țiprigan voia să fie acasă atunci când soția sa nu era, pentru a-și supraveghea copiii. Toate filmările cu inculpați sunt realizate numai de la gât în jos, fără să li se vadă fața. Atât s-a putut din punct de vedere tehnic. Ce e asta?!”. Potrivit rechizitoriului, cele 6 luni de ascultări/interceptări/filmări sub acoperire au costat statul român exact 4 miliarde lei. Vechi. Cât o fi costat restul, ne întrebăm? De regulă, pe lună, un inculpat arestat costă statul vreo 20 de milioane. Actele procedurale, avocați din oficiu etc. reprezintă altă mâncare de pește.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: