Comemorare la Putna

Șapte decenii de la masacrul săvârșit la Fântâna Albă

Luni, 2 mai 2011, din inițiativa ÎPS Pimen și a conf. univ. dr. Aurel Buzincu, directorul Direcției Județene Suceava pentru Cultură și Patrimoniu Național, s-a desfășurat la Mănăstirea Putna slujba de pomenire a românilor uciși în masacrul din 1 aprilie 1941, de la Fântâna Albă.
 

După cum se știe, în urma ultimatumului primit la sfârșitul lui iunie 1940, România s-a văzut nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia și jumătatea nordică a Bucovinei. Numeroase familii bucovinene au fost luate prin surprindere de instalarea rapidă a trupelor de ocupație și s-au trezit cu membri ai familiei de ambele părți ale noii granițe. În disperare de cauză, mulți dintre ei au încercat să treacă frontiera în mod legal sau, dacă nu se putea altfel, ilegal, pentru a se reuni cu familiile rămase în țară. La începutul anului 1941, NKVD-ul a lansat zvonul că sovieticii ar permite trecerea în România. Drept urmare, la 1 aprilie 1941, circa 3000 de săteni de pe valea Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci de cetină), s-au îndreptat pașnici, spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la trei kilometri de frontieră, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. Românii și-au continuat deplasarea, iar soldații sovietici au tras în plin cu mitralierele, fără încetare, secerându-i unul după altul. Cei neatinși de gloanțe au fost urmăriți de cavaleriști și omorâți cu sabia. După masacru, răniții au fost târâți cu caii până la cele 5 gropi comune, săpate dinainte, și aruncați alături de morți și de muribunzi. Bătrâni, femei, copii, sugari… și-au găsit sfârșitul în acele gropi. A fost nevoie să treacă două zile și două nopți până când s-au stins ultimele pâlpâiri ale vieții lor. Numărul exact al morților nu s-a putut încă afla, iar autoritățile sovietice și, ulterior, cele ucrainene au interzis să se vorbească despre acest carnaj. Abia din anul 2000, autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru cei uciși pentru simplul motiv că au vrut să trăiască în țara lor și nu sub ocupație străină. Slujba de pomenire de la Mănăstirea Putna, susținută de șapte preoți, între care și părintele-stareț Melchisedec, a fost condusă de ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Printre participanți s-au aflat prof. univ. Aurel Buzincu, dl George Schipor, primarul orașului Vicovu de Sus, directorul școlii din localitate, precum și un grup de elevi putneni, în frunte cu prof. Elena Andriescu. În cuvântul său de învățătură, ÎPS Pimen a evocat tragicul eveniment, menționând că acesta a avut loc în perioada sărbătorilor pascale ale acelui an fatidic, iar victimele și-au pierdut viața din dragoste de țară, de credință și de neam, ca niște adevărați eroi martiri. Nu este loc mai potrivit pentru a-i pomeni și cinsti decât la Putna, în preajma mormântului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, și nici vreme mai potrivită pentru vrednică pomenire decât preajma sărbătorii Învierii Domnului. Adresându-se în primul rând elevilor, Înalt Preasfinția Sa a ținut să sublinieze: ,,Fără dragoste de țară, fără credință nu suntem nimic, pentru că acestea ne dau demnitate, ne inspiră dragostea de muncă și ne sporesc puterea de creație artistică. Ca români și creștini, trebuie să tindem spre treapta vredniciei personale și naționale, virtute vecină cu starea de sfințenie. Nădăjduiesc ca la anul, în Duminica Tomii, când, de acum încolo, îi vom comemora pe bucovinenii răpuși la Fântâna Albă, să fim și mai mulți… Aceasta, pentru binele nostru și al țării, pentru independența noastră națională, culturală, de gândire și de simțire.” Cei prezenți au primit, la începutul slujbei de parastas, colaci și lumânări, iar la sfârșit au fost invitați la praznicul pregătit în sala mare a arhondaricului „Visarion Puiu”. Cinstirea anuală de către Biserica Bucovinei a celor uciși la Fântâna Albă este prima manifestare cu adevărat oficială prin care martirii de la Varnița sunt comemorați. MIRCEA AANEI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: