Paștele, la Moldovița

Se apropie Paștele, iar în această perioadă, mai mult decât oricând, bucovinenii trăiesc într-o febrilă stare de întâmpinare a sărbătorii. La Moldovița, oricâte pregătiri ai face, parcă tot nu e de ajuns pentru marea sărbătoare a primăverii și-a oamenilor, Paștele.
 

Pregătirile sunt în toi și se desfășoară după aceeași “formulă” veche, păstrată de la bunicii bătrânilor de astăzi care locuiesc aici. Pe lângă curățirea spiritului și a trupului, curățenia din curți, grădini și din case sau, cum le place localnicilor să spună, “primenirea și împrospătarea caselor și a curților” care până miercuri va fi trebuit să fie gata, au loc și alte activități specifice. Gunoaiele din gospodărie adunate undeva, în spatele casei, se ard miercuri seara spre joi dimineața. “Înainte de a frământa pasca, femeia merge afară și aprinde focul. Noi spunem că încălzim moșul. Femeia care aprinde mai dimineață focul, aceea e mai harnică”, am aflat de la gospodinele din Moldovița. Joia este, încă din vechime, ziua în care se coc păștile, cozonacii și babele. De aceea toate ingredientele sunt pregătite cu grijă de cu seară, ținute la cald, în casă, pentru ca aluatul în care se vor răsfăța toate bunătățile să crească și să fie fraged. „Baba” este un fel de cozonac copt într-o oală specială pentru babe, astfel că, atunci când răstorni cozonacul, rămâne o gaură în mijloc. Acolo se pune cel mai frumos ou încondeiat, pentru a fi dus la biserică, la sfințit. Pasca se face rotundă și, aflăm, reprezintă Scutecele domnului Iisus Hristos. În mijloc se face cruce și se coace la cuptorul de casă. Pentru Paște o parte din femei pregătesc pampuște, un fel de gogoși foarte gustoase, și țvibakul, un chec în două culori. După ce sunt scoase din cuptor, toate aceste bunătăți se așază pe laiță și se acoperă cu un prosop alb și nimeni nu are voie să guste din ele. În Vinerea Mare se respectă cu strictețe postul negru, obicei păstrat de la strămoși. Doar seara se poate mânca pâine și bea apă. Nu ai voie să tai vreun animal sau să faci mâncare cu carne! În această zi femeile vopsesc ouăle roșii. Aceste ouă vor fi servite de Paște sau se vor da copiilor care merg să adune ouă prin sat, în prima zi de Paști. “ Sâmbăta, în ajunul Paștelui, localnicele pregătesc bucate felurite, în special din car-ne de miel, după rețete păstrate de la o generație la alta, sau din carne de vită. Până la asfințitul soarelui, în fiecare gospodărie se pregătesc coșurile pentru sfințit. În coș, gospodinele din Moldovița pun ce au mai bun în casă. Coșul de Paște de la Moldovița are și lemn de tisă “Trăim în modernism, dar încerc să păstrăm ceea ce cu atât respect a păstrat bunica mea și care ne-a transmis și nouă dragostea pentru păstrarea tradițiilor. În coș se așază un șervet alb și apoi începi să pui pască, sare brută, cartof, pentru bogăția recoltelor, cârnați de casă, slănină, zahăr, ouă roșii simbolizând sângele Domnului Nostru Iisus Hristos, ouă pe care marți copiii le ciocnesc la un mic concurs. Tot în coș de mai pun puțină brânză, usturoi, sfeclă roșie cu hrean, mâțișori, cam tot ce ar trebui să ai în casă tot anul, crenguțe de brad, care simbolizează viața, dar și faptul că noi trăim aici, într-o zonă de munte unde oamenii sunt sănătoși, plini de viață. Deasupra se pune baba și un ou «scris» (încondeiat cu motive tradiționale). Coșul este acoperit cu prosopul țesut de femeile noastre în gospodărie” ne-a spus înv. Iliesei Paraschiva. De la sătencele din Moldovița am aflat că în coș se mai pune și un ban, care se sfințește odată cu coșul. Acel ban trebuie să-l ții cât poți, să nu-l cheltui, ca să ai spor în casă. De la pr. protopop Aurel Goraș de la Parohia Moldovița am aflat că pe lângă ouă încondeiate, tradiționala pască, prăjituri, cârnați de casă, hrean, sfeclă roșie și alte bunătăți care sunt preparate pentru această sărbătoare, în coș sunt și câteva crenguțe de lemn de tisă. “Lemnul de tisă este socotit un lemn sfânt, un arbore care se găsește foarte rar. Sunt doi sau trei arbori în toată Moldovița, de care știu numai bătrânii și pădurarii. Ei aduc câteva crenguțe de tisă, acest lemn fiind unul de binecuvântare, și de aceea se pune deasupra, în coș”. Peste 1000 de coșuri sunt sfințite în prima zi de Paște “Moldovița este unică în ceea ce privește modul de sfințire a coșurilor de Paște, a păștii și a ouălor încondeiate. Dacă la foarte multe din parohiile din zonă sfințirea coșurilor se face imediat după terminarea Sfintei Liturghii, pe la ora 4 sau 5 dimineața, la noi, datorită întinderii geografice a parohiei, slujba de sfințire a coșurilor începe la ora 7 și se termină în jurul orei 8,30. Atunci coboară toți oamenii din munți, se poziționează într-un fel de potcoavă dintr-o parte a bisericii până în partea cealaltă, mergând până la șosea. În fiecare an sunt peste 1000 de coșuri, o diversitate și o bogăție extraordinară de frumusețe, de colorit, de prosoape țesute în casă și port popular”, ne-a spus pr. protopop Aurel Goraș. Vali Ciocan, un copil de numai 10 ani, vine de 7 ani să sfințească coșul alături de bunica sa. „Acel coș cu care merg la biserică mi-l face bunica sâmbătă, înainte de asfințit. Aștept să vină preotul să sfințească. Apoi mă întorc cu bucurie acasă, despachetăm coșul, punem mâncarea pe masă. Înainte de a ne ospăta dăm și la toate animalele din curte, la păsări. Apoi ciocnim ouăle roșii spunând: «Hristos a Înviat!» și primind răspunsul «Adevărat a Înviat!». Animalele din gospodărie primesc hrana din coș Înv. Iliesei Paraschiva merge la biserică să sfințească coșul de la 6 ani. Ea îi învață și pe copiii din sat cum să pregătească coșul pentru sfințit și… chiar participă cu aceste coșuri la diverse târguri și expoziții! Și în acest an ne anunță că va fi prezentă la biserica din Moldovița cu unul dinte cele mai frumoase coșuri de Paște. „Merg de fiecare dată cu multă plăcere, pentru că este o zi foarte frumoasă la noi în comună, când toată lumea se așază în jurul bisericii, semn al înțelegerii și respectului între oameni, toată lumea se bucură pentru momentul întâlnirii, în care așteptăm cu mult drag învierea Domnului Iisus Hrsitos. După sfințirea coșului, ne întoarcem cu mare bucurie acasă. Când intrăm în curte, mergem mai întâi cu coșul în grădină, facem semnul crucii, apoi în grajd, în adăpostul animalelor la fel facem semnul crucii si dăm din coș câte o bucățică din cozonacul sau pasca sfințită. Apoi intrăm în casă unde spunem «Hristos a Înviat!». Mâncăm anaforă mai întâi, luăm apă sfințită, apoi coșul se așază pe masă și toată lumea servește din acel coș cu mare bucurie. Înainte de a ne așeza la masă, însă, ne spălăm pe față cu «halunka» și cu un ban. Oul roș înseamnă sănătate, iar bani trebuie să avem tot anul. Ne bucurăm din tot sufletul pentru că am ajuns să sărbătorim această zi frumoasă” am aflat de la înv. Iliesei Paraschiva.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: