Paradox edilitar

Vulturești și Bunești, două comune învecinate, în secole diferite

Ambele au primari PSD, aflați la al treilea mandat, însă în timp ce unul poate să facă administrație, celuilalt îi tot ninge și îi plouă > Mai mult, acesta din urmă își conduce comuna cu mătănii și acatiste > Oamenii spun că s-au cam săturat de așa primar Vă propunem, în ediția de astăzi, un scurt periplu în două comune megieșe ale județului Suceava, Vulturești și Bunești, asemănătoare din multe privințe, dar fundamental diferite. Una aruncată de Dumnezeu parcă la capătul lumii, cealaltă – în curs de înflorire. Una țintuită în plin Ev Mediu, cu râpi, gropi și nevoi adânci, care configurează, grotesc și nemeritat pentru localnici, bucata lor de realitate absurdă și de râsul lumii, cealaltă ancorată la cerințele Uniunii Europene, adaptată nevoii de modernizare, de schimbare, de civilitate, de respect pentru cetățeni.
 

Ambele localități au primari, adică indivizi care s-au dus cu căciula în mână pe la oameni, cerând să fie aleși ei, și nu alții, motivul declarat fiind unul singur: ultimilor să le fie mai bine ca înainte. Ambele localități au primari de aceeași coloratură politică – PSD. Ambii primari au la activ câte trei mandate consecutive, aflându-se cu un an înainte de încheierea ultimului din această listă. Ceea ce înseamnă că, de trei ori la rând, cetățenii i-au învestit cu maximă putere de decizie, investind în ei ni-mic altceva decât toată încrederea lor. Rezultatul: într-o parte s-a putut, în cealaltă deloc. Unul dintre primari a reușit, celălalt a dat chix cu brio, de parcă unul ar fi neam cu Făt-Frumos, iar celălalt cu Muma Pădurii. Oamenii locului au rămas aceiași, i-au votat cu îndărătnicie de trei ori la rând pe ambii, vrând parcă să se convingă că au avut dreptate de fiecare dată. Ce a mers într-o parte și ce nu în cealaltă, am încercat să aflăm cu mijloace jurnalistice, în cele ce urmează. Două descinderi de gen la fața locului, care nu-și propun nicidecum sentințe, ci numai consemnări a două stări de fapt care se văd din avion. Comentariile și concluziile le lăsăm în seama dumneavoastră, dar, dacă veți simți nevoia, faceți apel cu încredere la proverbe și zicători strămoșești, cum ar fi acelea că omul sfințește locul și că o comunitate are întotdeauna conducătorii pe care îi merită. Vulturești, ținutul uitat de timp Comuna Vulturești, cu opt sate în componență – Vulturești, Pleșești, Giurgești, Hreațca, Jacota, Merești, Osoi și Valea Glodului – și vreo 3870 de locuitori, îl are ca primar pe Cătălin Constantin Ciubotariu. Om tânăr, robust, cu darul vorbirii, despre care aflăm mai târziu că și-l și cultivă, studiind în Republica Moldova pentru a se face popă, ne primește nițel încurcat în biroul lui, mormăind printre mustața și ciocul din dotare ceva legat de „oamenii care fac reclamații la presă”. Își schimbă atitudinea încetul cu încetul și, din oțet, devine potabil, pe măsură ce ne întindem la vorbă. Îi zicem că ne-am fărmat, la propriu, bunătate de mașină pe drumul dintre Merești și Pleșești, unde are el Primăria, și că mai bine veneam cu calul. „E greu să fii pus la zid și să nu ai niciun fel de argumente”, îngână. Mie-mi spui, căci până să riscăm să rămânem în trei sau două roți, singurul „argument” palpabil în favoarea noastră, de care ne-am apucat ca înecatul de pai, a fost o porțiune cu balast, proaspăt aruncat într-o pantă fără scăpare, în care ne împotmolisem! „Mai ieșim de-aici, nene, să-l vedem pe primar la ochi?”, a îngăimat, galben la față, șoferul. „Doamne ajută!”, am răspuns mai repede decât mi-am făcut cruce cu limba și iată-ne față în față cu „sfinția sa”. Mă rog, viitoarea sa „sfinție”. Am aflat multe de la edilul-șef, despre care doar o gură rea și spurcată ne spusese că nu-l vom găsi în ruptul capului la primărie, „deoarece dă rar pe acolo”. Cum așa? „Poate în mod excepțional astăzi, că astăzi semnează actele pentru a merge contabila cu banii la Trezorerie”. Așa era, edilul-șef tocmai ce semna actele, iar doamna se cam grăbea. Nu-l anunțasem nici noi că venim. Executatul politic „Sunt pus la zid. Sunt executat politic”, spune dl Ciubotariu fără să clipească. Curioși să aflăm cum e executat, chiar și politic, un om pe care comunitatea locală l-a ales de trei ori consecutiv, iar unii îl tot împușcă fie pe la spate, fie prin față, suntem înștiințați despre un proiect european, la Măsura 322, respins de mai-marii în domeniu de la Iași sau București. „Anul trecut am depus proiectul, care prevedea o creșă, un muzeu, un after school, canalizare – vreo 7 km, stație de epurare, 6 km de drum betonat. Era vorba de DC 4 Preutești – Giurgești – Valea Glodului – Osoi – Siliștea – Liteni, cu punctele de interes pentru comuna noastră Giurgești, Valea Glodului și Osoi. Am fost depunctați, deși, potrivit normelor, aveam un parteneriat cu o unitate de cult, respectiv Biserica Hreațca. Pe urmă, mi s-a spus altceva. Că trebuia să închei înainte contractul, iar pe urmă să vin cu hotărârea de Consiliu Local. De unde? Logic e invers. Am rămas, defalcat, cu drumul și canalizarea, să spunem. Nici până astăzi nu am primit răspunsul de la ministerul dnei Udrea”. „Nu v-a aprobat sau nu ați primit răspuns?”. „Nu ne-a răspuns, ce mai… nu ne-a aprobat nimic”. „Nu era mai arzător la ordinea zilei, mai avantajos din punct de vedere economic, drumul Pleșești – Merești – Udești, mai ales că Udeștiul și-a terminat treaba și și-a făcut porțiunea lui de drum? Ați ales Osoi. Stați cumva în Osoi?” „Da, acolo stau și știam că o să comen-tați. Au comentat și alții, dar, dacă îl făceam, dacă reușeam să-l facem, era bun făcut și era în avantajul nostru, al comunei. A fost vorba de obținerea acordului unui număr cât mai mare de cetățeni, de obținerea unui număr cât mai mare de semnături pentru racordurile la apă”. Al nostru, al comunei, tot un drac, carevasăzică… O motivație, acolo… Bine-bine, stăm în biroul dlui primar de Vulturești, la o masă aproximativ lungă, cu steagul UE pe dânsa, și ne întrebăm: din 35 km de drumuri, cât înglobează comuna, în trei mandate, nimic, nicio umbră de asfalt? „Am făcut balastare în fiecare an, ne răspunde edilul-șef. Am pietruit, da”. Dăm din cap că îl credem pe omul din fața noastră, deși doar în urmă cu câteva zile, de frica celor din presă, care aruncase în el cu pietrele pe care urma să le toarne pe drum, omul se apucase să scape ceva balast printre degete, pe ici, pe colo. Pe unde se putuse și nimerise, la mare grabă. „Ce n-aveți, dom’ primar?”, îl întrebăm, simțind că răspunsul se află în altă parte. „Nu poți să faci nimic atunci când n-ai susținere. Am fost la dl Flutur, căci trebuie să vă spun că am fost curtat și eu, ca atâția alții, pentru a intra în PDL. I-am spus că mama nu m-a făcut pesedist, dar să-mi dea un semn de bunăvoință, un kilometru de drum măcar, pentru a putea să ies pe urmă și să le spun oamenilor: oameni buni, am trecut în tabăra asta, dar de aia și de aia. O motivație, acolo… Îmi dădeam demisia în secunda 2 dacă vedeam o urmă de bunăvoință, să pună dumnealui ce primar dorește… Mă sacrificam, dacă vreți, eu, pentru interesul comunei. Dar nimic. Peste tot numai bețe în roate. Nu ești ca ei, nu primești nimic. De la Compania Națională de Investiții mi s-a spus, atunci când am venit cu un proiect pentru cămine culturale, că, dacă îl cunosc pe dl Blaga, să mă duc la el!” Drumul lui Cuza, mai prost ca-n secolul 19, al marelui domnitor, dar mai bun decât cele din Vultureștiul secolului 21 al micului primar Lamentațiile primarului nu s-au întins, totuși, pe 35 km, cât ar fi trebuit să aibă asfaltate drumuri comunale Vultureștiul. Un puseu de sinceritate și, dacă nu ne sprijinea amintirea bolovanilor domniei sale, împrăștiați a pietruire temeinică pe drumul Merești – Pleșești, pe unde s-a nimerit, cădeam lați, în secunda următoare: „Vă rog să mă credeți că, pentru binele comunei, am pus și acatiste… M-am rugat, pe unde am mers, la biserici, să le deschidă Dumnezeu sufletul și mintea!”. Cu Dumnezeu înainte, am parcurs și noi drumurile comunei, iar la întoarcere n-am mai luat-o, de frică, pe unde veniserăm, ci pe Drumul lui Cuza dintre Pleșești, Valea Glodului și Liteni (DJ 208C), mai prost ca în secolul 19, al marelui domnitor, dar mult mai bun decât cele din Vultureștiul secolului 21 al micului primar Ciubotariu! Jale peste tot. Dezolare. Ca la facerea lor de către mama lor, drumurile țipau, schiloade din naștere ori schilodite de sfânta indiferență edilitară, ca o prioritate de grad zero a comunei ce se află ele! N-a mai contat, în aceste condiții, în economia circumstanțelor atenuante pe care am fost tentați să le acordăm primarului, nici că, pe ici, pe colo, s-a mai îngrijit de școli, că a adus, sub amenințarea grevei cu foamea, medic în comună (pe vremea prefectului Cușnir), că a fost și nu prea sprijinit pe vremea administrației Mîrza. Am lăsat, în schimb, oamenii să vorbească. Adversarul politic Și, firesc, ne-am îndreptat, prima oară, spre șeful PDL Vulturești, directorul de școală Mihai Grădinaru: „Vulturești este locul uitat de Dumnezeu și de lume. Locul unde nu s-a întâmplat nimic. Acest primar e o pacoste întruchipată. Din patru în patru ani, oamenii l-au votat. Cu salam, cu votcă ieftină, cu bani. Cu sicrie, pe care le dădea babelor. De banii de la buget nu dă nimănui nicio explicație. Ei se evaporă, pentru că dumnealui nu e singur, e o gașcă întreagă în spate. Curtea de Conturi ar trebui odată și-odată să rupă pisica-n două. Nu am dovezi clare de furt, dar cineva ar trebui să verifice. Ce a făcut, cum a făcut”. Oamenii s-au săturat de primar Că adversarul politic a glăsuit e una. E treaba lui și intră în firescul ecuației (din câte știm, profesorul a fost contracandidatul primarului). Dar să vedem ce spun oamenii comunei, întâlniți de noi pe drumurile ca vai de lume ale Pleșeștilor. Marcel Sumanaru: „Suntem uitați de timp, nimic, nici iluminat public, nici străzi. A avut bani, dar le-a dat la babe, la sicrie, la colaci. Măcar o babă s-a folosit de ele… E jale în comuna noastră!” Ioan Amarandei: „Mi-am nenorocit, din cauza drumurilor, bunătate de cap-tractor. Am intrat în mâl până în gât. Ăsta nu e primar”. Daniel Ciubotariu: „Am dus balast astăzi la cineva, dar am rămas împotmolit. Doamne, cui îi pasă? Zero! Impozit cere pe mașină, pe casă, dar nu face nimic. Are o rabă cu balast și, după cum vedeți, la ora asta nu lucrează nimeni. Probabil stă și-o mulge. Ne-am săturat de acest primar!”. O vilă și o stână Și totuși, ce a realizat dl primar de Vulturești în trei mandate? Ceva-ceva e im-posibil să nu, ne-am zis. Aveam să aflăm de prin comună cum că o vilă cu vreo 10 camere și o stână cu vreo 500 de oi. Bune și alea, vila și stâna, chiar dacă îi aparțin numai lui! Doamne ferește de gura păcătoasă a lumii! Bunești, altă poveste. Tot PSD, tot „Era Flutur”, dar cu totul altă poveste Comuna Bunești îl are ca primar, tot de trei mandate, pe Gheorghe Beraru. Tot PSD, la fel de curtat, după uzanțele vremurilor, să intre în PDL. Până acum, domnia sa a rămas, după cum singur spune, doar PSD și șef al administrației publice locale. „Politica e una, administrația e alta”, adaugă și continuă la fel cum a început, „pi lat”, întrebuințând cu generozitate dulceața graiului local, unde Bunești devine ușor Buneșci, iar „omul doreșce la sat măcar o țârucă de asfalt și un bec la poartă”. În trei mandate, primarul Beraru a făcut și a dres cam tot ce a promis. Exact 10 km de covor asfaltic, într-o comună care, la prima sa învestire, petrecută în 27 iunie 2000, nu avea, în afară de cel de pe drumul european, nici măcar un metru de bitum. Toate cele 4 sate ale comunei – Bunești, Uncești, Petia, Podeni, cu aproximativ 2700 de locuitori, sunt legate între ele de brâul asfaltic realizat de edilul-șef, în exclusivitate cu fonduri europene. Au existat 2 proiecte, unul de 1 milion de euro, celălalt de 2 milioane de euro, iar Buneștiul se poate lăuda cu „Transfăgărașanul” ei, adică vreo 4 km de asfalt curat între serpentinele satelor Bunești și Uncești. Vin apoi 6 km de asfalt între Uncești, Petia și borna de hotar a Fălticenilor. Până pe 30 iunie a.c., vor fi dați în folosință alți 3 km de drum asfaltat în Podeni. Să fie vorba de asfalt-asfalt? Lângă Vultureștiul care n-a văzut de generații acest material de construcții?! În coasta primarului pe care îl execută toți politic? Asfalt, frate! Să fie PSD? PSD, frate! Să fie al treilea mandat? Și proiecte europene? Europene 100%. În „Era Flutur”? Chiar în „Era Flutur”. „Anul trecut am apelat la dl președinte al CJ, dl Flutur, și, din 600 de milioane de lei vechi, cât am cerut, am obținut 400 de milioane, pentru cheltuieli neeligibile”, ne scoate din transa analitică primarul. Care nu așteaptă să ne scărpinăm în cap și să ne uităm chiorâș și ne răspunde, anticipând întrebarea: „Nu am domnule, nicio pilă! E vorba de respect și de colaborare. Oamenii din Bunești tot ai județului sunt. Dar, înainte de a fi om politic, sunt administrator al comunei. Trebuie să faci proiecte ca la carte, să-ți iei cei mai buni consultanți și să-i plătești, după cum scrie la lege, pentru prestația lor. Încolo, e gâlceavă degeaba. Sunt de părere că, din 48 de luni de mandat, un primar ar trebui să facă politică doar 8 luni de zile”. Aflăm că omul, cu fecior medic în Montpellier, a finalizat cam 50% din canalizarea satului Bunești (singurul pretabil, din cauza reliefului, la un astfel de proiect) și a cumpărat, pentru nevoile comunei, un buldoexcavator. A ridicat din temelii o școală în Petia și a finalizat RK-ul școlii din Bunești. A asigurat încălzirea centrală pentru alte școli și grădinițe din comună. Are 3 cămine culturale și de gând să înlocuiască stâlpii de electricitate din lemn ai comunei cu stâlpi din beton, pe spezele E.On. Mai are în plan înființarea, cu o firmă din Oradea, a unui parc eolian în comună. Care comună este și conectată, public, la internet, prin programul Biblionet al bibliotecii. Când a făcut toate acestea primarul, primul gospodar al Buneștiului? Majoritar în ultimul mandat, iar banii pe care i-a angajat domnia sa din fonduri europene echivalează, având în vedere că Buneștiul are un venit anual de circa 1 miliard de lei vechi, cu 140 de ani de impozite și taxe. Comentariile le lăsăm vecinului primar din Vulturești, care își conduce comuna cu mătănii și acatiste…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: