Ziua de 27 martie 1918 în destinul istoric al României

Ziua de 27 martie 1918 (8 aprilie – stil vechi) a însemnat în destinul istoric al României consfințirea Unirii Basarabiei cu Țara. Cei 106 ani (1812-1918) au fost cei în care populația românească dintre Prut și Nistru a supraviețuit prin credința în destinul ei.
 

Timp de 106 ani, jalea și doliul au dăinuit în fiecare casă de români de peste Prut. Existența tragică a acestei părți a Moldovei a cunoscut de-a lungul veacurilor minciuna și trădarea. Se mai păstrează vie memoria strămoșilor care spunea, în vremea năvălirilor hoardelor barbare, “că și roua trădează”. Despre trădare a vorbit și marele unionist Pantelimon Halippa, care a scris următoarele despre trădarea unora de alte etnii. Iată ce scrie: “În perioada de cristalizare a actului Unirii Basarabiei cu România, s-a înființat Regimentul 1 Infanterie Moldovenească. O companie alcătuită din etnici străini, pusă sub comanda lui Levenzon, a somat detașamentul de ardeleni să depună armele. Fără aprobarea nimănui, Levenzon a luat drapelul tricolor al regimentului. Ardelenii, văzând că pe peronul gării Compania purta în fruntea unității sale un drapel tricolor, erau foarte nedumeriți, deoarece avea drapelul nostru. După o scurtă discuție cu comandantul gării, ofițerii ardeleni au hotărât să nu tragă în tricolor și să se dezarmeze. Bieții ardeleni n-au ajuns la câmpul de luptă pentru a apăra patria comună, ei au fost închiși și bătuți pe teritoriul fraților moldoveni. După cum s-a constatat la ancheta făcută de căpitanul Andronache Gheorghe, comandantul Miliției din Chișinău, Detașamentul ardelenesc a avut asupra sa foarte puține arme, iar compania lui Levenzon, în plină noapte, când toți voluntarii dormeau, a tras rafale de focuri asupra voluntarilor unde dormeau și au rănit foarte grav o mulțime de ostași; pe podelele vagoanelor erau lacuri de sânge și erau vagoane distruse”. Aceste fapte reprobabile vorbesc de la sine despre lipsa de scrupule a celor care aveau tot interesul să nu fie înfăptuită unirea Basarabiei cu Țara. Mai târziu, acești străini de interesele naționale românești au pactizat cu sovieticii, care în anul 1924 au pus la cale invadarea teritoriului românesc de la Tatarbunar. Cei 22 de ani de românism din Basarabia au făcut pe mulți basarabeni să trăiască în spirit și cultură românească. Actul samavolnic de la 23 august 1939, anului Pactului Ribben-trop-Molotov și anul 1940, anul cedării Basarabiei, Nordului Bucovinei, au făcut ca 1.000.000 de basarabeni să ajungă în gulagurile de gheață ale Siberiei și mulți dintre ei să moară fără o cruce la căpătâi. Peste Basarabia s-a abătut ciuma roșie, făcând din ea o lacrimă, atâta timp cât s-a aflat sub dominație sovietică. Sălbăticia colectivă a ocupantului comunist i-a adus pe basarabeni într-o stare de muțenie, mult timp aceștia neputând să rostească numele României. Anii de redeșteptare națională au trezit conștiințe și intelectualii, cu precădere poeții, s-au aflat în primele rânduri în lupta pentru câștigarea identității naționale și a dreptului de a avea o țară. Tuturor celor care s-au aflat în primele rânduri ale luptei de emancipare a românilor basarabeni trebuie să li se scrie numele în Pantheonul eroilor naționali ai neamului românesc: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Valeriu Matei, Ion Hadârcă sunt cei care au pus bazele noii culturi de limbă română. La 27 martie 2011, în Basarabia, pe întreg teritoriul, au avut loc multe manifestări comemorative dedicate evenimentului. La Chișinău, la Muzeul de Istorie al Republicii Moldova, a fost organizată conferința “93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Au fost prezenți reprezentanți ai Ministerului Culturii din Republica Moldova, membri ai Asociației Istoricilor din Moldova, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor de la Chișinău, precum și invitați din România. Conferința s-a desfășurat sub egida Asociației Istoricilor din Republica Moldova, a Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chișinău, Institutului de Istorie, Stat și Drept al A.S.M., a Facultății de Istorie și Filosofie a U.S.M., Muzeului Național de Arheologie și Istorie al Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Moldova și Forului Democrat al Românilor din Moldova. Tot cu această ocazie a mai avut loc, sub egida Institutului Cultural Român și a Forului Democratic al Românilor din Moldova un spectacol susținut de Grigore Leșe și de Grupul “Iza” din Maramureș la Ginta Latina, Centrul de Cultură, Artă și Teatru din Chișinău. În Sala Operei de Stat au mai avut loc lansări de carte și un spectacol de muzică susținut de artiști din România și Republica Moldova. De asemenea, în Piața Centrală din Chișinău a avut loc un moment comemorativ, la care au participat personalități ale vieții politice și culturale din Republica Moldova.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: