Informatizarea cabinetelor medicale din mediul rural

Un vis spulberat de lipsa condițiilor tehnice

Autoritățile din sănătatea românească se grăbesc să introducă în sistemul medical raportarea online, cardul electronic de sănătate și prescripția electronică, dar medicii județului avertizează că la țară nu există condiții tehnice, sociale și morale pentru toate acestea. Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că, până pe 31 martie, toți medicii și furnizorii cu care are contract trebuie să-și pună la punct sistemul informatic pentru a putea face raportările online. Aceasta înseamnă internet de mare viteză și servere pentru a stoca toate datele pe care le trimit, iar înainte de toate este necesară obținerea certificatului digital calificat pentru semnătura electronică.
 

Asigurarea infrastructurii informatice constă în tehnică de calcul, soluții de internet de bandă largă și de back-up pentru acestea, infrastructură de networking specifică, precum și alte servicii considerate necesare. De asemenea, sunt necesare și aplicațiile informatice referitoare la depunerea de documente justificative pentru raportarea activității realizate în vederea decontării, altele decât cele oferite în mod gratuit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Medicii se plâng de costuri, dar șeful CAS le explică avantajele. Toate cele de mai sus înseamnă niște sume de bani pe care medicii trebuie să îi dea în plus față de cheltuielile cabinetului, ceea ce a suscitat discuții aprinse din partea lor. Mai pe la sfârșitul anului va fi accesibil cardul electronic, pentru care trebuie achiziționat și cititorul de card, pe care asigurații români vor putea accesa informații precum diagnostice cu risc vital și boli cronice, grupa sanguină și Rh-ul, acceptul exprimat în timpul vieții pentru prelevarea organelor, a țesuturilor și a celulelor, după deces. Calculând în mare, totul înseamnă: circa 500 de euro – cititorul de card, 250 lei – certificatul digital, 8 euro – abonamentul lunar la internet, dar mai sunt și cheltuielile pentru asigurarea infrastructurii de la cabinet, toate trebuind să se facă din bugetul de venituri și cheltuieli proprii al furnizorilor. Pe de o parte medicii se plâng că aceste cheltuieli vor încărca mult bugetul cabinetului, fiind de părere că ar fi bine să le suporte ministerul, dacă tot introduce programe noi, sau ar trebui asigurate din taxa pe viciu. Pe de altă parte, președintele CNAS, Lucian Duță, a declarat recent că medicii de familie nu ar trebui să fie nemulțumiți de informatizarea cabinetelor medicale întrucât banii pe care trebuie să îi plătească pentru dotarea acestora cu echipamentul necesar și pentru achiziționarea semnăturii electronice “nu sunt atât de mulți”, mai ales că cititorul de card va fi folosit timp de mai mulți ani. Președintele director general al CAS Suceava, ec. Cristian Bleorțu, spune că deocamdată cresc costurile cu informatizarea cabinetelor, dar “în viitor, folosind versiunea raportărilor online, se reduc costurile cu hârtia, acum raportările fiind și pe hârtie, plus că se “vor elimina erorile” care se mai întâlnesc în prezent. La Mușenița: “Sunt zile, chiar și câte o săptămână, când internetul nu funcționează” În prezent, referindu-ne numai la medicii de familie, toți au sistemul SIUI de raportare în care se poate lucra și fără conexiune la internet, iar raportările se fac la dublu: pe hârtie, cu antetul cabinetului și semnătura medicului, și în format electronic, pe CD sau stick. Când va intra raportarea online, computerele sau laptopurile trebuie conectate la internet, dar nu orice fel, ci de mare viteză, care înseamnă bandă largă. “Internetul cu bandă largă are nevoie de fibră optică, ceea ce nu prea există în mediul rural. Și atunci ce se va întâmpla dacă localitatea nu are fibră optică, plătește medicul 30 km de fibră optică?!! Sunt probleme care nu depind de noi, vor fi și medici din cei care vor lucra la cabinet și apoi se vor duce în altă parte și se vor conecta la internet”, ne-a spus medicul de familie Irina Badrajan. Șeful CAS Suceava susține că “dintre furnizori, niciunul n-a zis că nu are internet”, fiind de părere că și în localitățile izolate chiar există “cel puțin un fir de telefonie fixă pentru a avea acces la internet”. “Recomandarea e, într-adevăr, să aibă internet de bandă largă, dar cerința minimă este conexiunea la internet”, a concluzionat Cristian Bleorțu. Pe teren însă, realitatea e alta. Avem în județ localități sau zone fără semnal de telefonie mobilă și chiar dacă în unele există conexiune la internet, viteză este mică, fiind suficientă doar pentru cititul online al unui ziar, ne-a declarat dr. Gabriela Ciubotariu, medic de familie la Mușenița: “Eu am conexiune la internet prin primărie, care are contract cu o firmă, și am tras și eu un fir. Nu e de mare viteză, probabil că ar trebui fibră optică și nu e așa ceva. Aici nu rulează internet nici pe Orange, Vodafone sau Zapp. Avem și zone neacoperite care nu au semnal la telefon. Sunt zile, chiar și câte o săptămână, când internetul nu funcționează. Așa e la noi, e ca la țară, eu sunt mulțumită că pot citi ziarul pe internet, dar mai mult nu. Vor fi probleme cu informatizarea”. La Brodina: “Să coboare autoritățile și la noi, la țară…” Dr. Ioan Șuiu de la Brodina invită autoritățile să vină să vadă cum lucrează medicii la sate. “Nu avem internet de bandă largă, este la cabinet la soție, la Bilca, noi nu putem avea. Primăria Bilca duce tratative pentru introducerea de fibră optică și va avea și cabinetul soției internet de mare viteză, voi transmite de acolo”, a spus medicul. El este de părere că informatizarea cabinetelor trebuia introdusă ținând cont de posibilitățile societății, din toate punctele de vedere, socio-economice și morale. “Cum ar putea mătușa Ileana să umble cu cardul electronic de sănătate? Să coboare autoritățile și la noi, la țară, să vină și să vadă cum am pierdut dimineață 3 ore cu un pacient. Păi unui pacient cu IQ scăzut și în stare de ebrietate dacă îi dai cardul îl pierde! În Franța, concediul medical se scrie pe o hârtie, la noi pe 3 foi, iar rețetele se scriu în 4 exemplare. Dar așa suntem noi, mai catolici decât Papa. Nu sunt condiții, nici sociale, nici morale. Veniți la Brodina și vedeți”, a conchis dr. Șuiu. În județul Suceava sunt 141 medici de familie în mediul rural. De asemenea, la nivel de județ mai activează 935 de medici de diferite specialități și 251 medici dentiști.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: