„Zorile Bucovinei” – Cetatea de Scaun a Limbii Române

– Interviu cu dl NICOLAE TOMA, redactorul-șef al ziarului “Zorile Bucovinei” din Cernăuți – – Privim cu răspundere și la propria noastră istorie, a ziarului “Crai nou”, dar “Zorile Bucovinei” este, prin naștere, un ziar sovietic. El a fost creat la 15 februarie 1941 de puterea cotropitoare și, dacă a fost un ziar comunist, cum a fost și “Zori noi”, acela mai era și oficină sovietică. Există, însă, probabil, o parte a istoriei lui care a meritat să fie continuată de voi, cei de astăzi. Care este aceasta? – Aveți dreptate, peste 50 de ani ziarul „Zorile Bucovinei” a fost unica publicație de limba română din ținutul nostru, în care populația românofonă a putut să-și exprime durerile, problemele, bucuriile și aspirațiile.

 

E adevărat, mai ales în primii ani, când a domnit ideologia suslovistă, pentru a reda adevărul fără a fi pedepsiți, ziariștii se foloseau de limba lui Esop. Mai târziu, pe timpul lui Brejnev și Gorbaciov, când a apărut așa-numitul „dezgheț” și „perestroica”, colaboratorii (redactorii, n. red.) au început să scrie despre fapte și evenimente la care înainte vreme puteau doar visa. Iar din 1991, când ziarul a îmbrăcat veșmântul alfabetului latin, a construit și continuă să consolideze Cetatea de Scaun a Limbii Române, fiind o adevărată gramatică pentru românii din nordul Bucovinei. Bunăoară, anume în ziarul nostru a fost publicat primul Abecedar cu grafie latină, noile programe școlare la diverse discipline, nemaivorbind de mulțimea de materiale ce au contribuit considerabil la păstrarea și purificarea limbii materne, la popularizarea celor mai semnificative pagini din literatura română. Astfel, varietatea și mulțimea materialelor originale pe tematică eminesciană ar putea alcătui câteva volume solide ce ar face cinste și unor colective științifice. Sperăm că în curând le vom putea înmănunchea în volume aparte, care vor vedea lumina tiparului. – Mai este interesant ceva: de ce obținerea independenței Ucrainei a dus la marginalizarea publicației? Am înțeles că statul ucrainean a renunțat de mult la finanțarea acestei publicații de expresie română, dar care, totuși, reprezenta autoritățile locale! – Greutățile financiare cu care se confruntă până în prezent „Zorile Bucovinei” au început încă în 1998, când organul executiv din ținut – Administrația Regională de Stat Cernăuți – a ieșit din rândurile cofondatorilor publicației, iar trei ani mai târziu, din ordinul conducătorului de atunci al regiunii, Teofil Bauer, Consiliul Regional a sistat finanțarea publicației noastre. Se pare că statul ucrainean și conducerea regiunii Cernăuți nu sunt cointeresate în apariția și existența celui mai popular ziar din Ucraina, cu cel mai mare tiraj printre publicațiile minorităților naționale din țară. Probabil, guvernanții fac totul ce le stă în putere ca această veche publicație de expresie românească, ce pledează pentru românism, să nu mai existe. Zadarnic! „Zorile Bucovinei” a apărut, apare și va apărea. În pofida oricăror încercări nefaste, a vicisitudinilor timpului, „Zorile Bucovinei” renaște, rezistă, va rezista. – S-ar putea înțelege că, încet-încet, ziarul “Zorile Bucovinei” a devenit dintr-un oficios al puterii un ziar de expresie națională. Când, cum s-a întâmplat aceasta? – De-a lungul timpului, căci publicația noastră a fost și rămâne susținută în primul rând de miile de abonați și cititori din ținutul bucovinean, români de naționalitate, care își iubesc neamul și graiul matern, păstrează cu sfințenie datinile străbune, nu uită de rădăcinile și valorile naționale. – Ziarul este editat de o instanță privată – Întreprinderea colectivă “Redacția ziarului minorității naționale românești din Ucraina «Zorile Bucovinei».” Din cine este constituită, cum își asigură resursele financiare pentru editarea publicației? – Fondatori ai ziarului suntem cei câțiva membri ai colectivului nostru de muncă, adevărați români, care am rămas fideli publicației chiar și în condițiile actuale nefaste – muncim fără zile de odihnă și concedii, cu salarii minime, însă venim la serviciu ca la o adevărată sărbătoare de suflet. Iată adevăratul patriotism! Finanțele ziarului le constituie, în mare parte, abonamentele oamenilor, care sunt și partea leului. Desigur, aici se adaugă și mijloacele provenite din publicitate, mai modeste. În ultimii ani ziarul a câștigat două proiecte finanțate de Guvernul român prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. – În regiunea Cernăuți apar și alte publicații românești. Cum vă împărțiți cititorii? Pentru noi, cei din România, un tiraj de peste 14.000 de exemplare pe ediție – e adevărat însă că scoateți doar două ediții pe săptămână – este unul excelent… – Cititorii, după părerea noastră, nu pot fi împărțiți la dorința sau ordinul cuiva. De aceea fiecare ziar de expresie românească își are cititorii săi fideli – mai mulți sau mai puțini. „Zorile Bucovinei” are cei mai mulți abonați și cititori nu numai printre publicațiile românești, dar se situează pe locurile de frunte și printre toate ziarele ucrainene din ținut. – Vă ciocniți, ca și noi, probabil, de numeroase constrângeri, mai ales economice. Puterea tradiției este însă covârșitoare, în acest ziar semnând nume importante ale românimii nord-bucovinene, în dulcea limbă natală. Evocați cele mai importante dintre acestea. – Amintim, în primul rând, de regretații redactori-șefi Vasile Levițchi, Ion Chilaru, Gheorghe Mihalcian, de academicianul Grigore Bostan, de marea majoritate a scriitorilor români din regiunea Cernăuți – Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, Grigore Crigan, Simion Gociu, ziaristul Ion Crețu – colaboratorul nostru – ș.a., care au lucrat ani la rând la „Zorile Bucovinei”. – Nicolae Toma și echipa sa construiesc – oricâți cârcotași de la noi și de acolo s-ar găsi – o anume istorie, în condiții deloc facile, învingând greutăți mari. Nicio istorie a presei nu va putea ignora contribuția voastră la menținerea spiritului național acolo. Măcar prin limba în care vă redactați materialele. Dar politica voastră editorială însăși întreține acest curs al lucrurilor. Detaliați? – Am spus și repet – muncim și creăm pentru cititorii noștri – românii din Țara Fagilor, pentru păstrarea și perpetuarea limbii materne, icoana sfântă a sufletului nostru înstrăinat. E o tradiție lăsată de predecesori, devenită pentru noi un crez, un program de activitate și nimeni, nicicând, oricât ar dori, nu ne va putea abate de la acest curs. – O publicație rămâne tânără, chiar și la 70 de ani. Vă dorim să învingeți greutățile, să vă duceți mai departe “dulcea povară” pe care v-ați asumat-o și s-o transmiteți pe umeri viguroși și harnici. La mulți ani! – Vă mulțumesc pentru acest interviu, pe care l-ați așteptat cam mult timp. La rândul nostru, vă dorim dumneavoastră, tuturor colaboratorilor ziarului „Crai nou”, cât mai mulți abonați și cititori fideli, tiraj mereu în creștere și prosperitate.