ÎN REVISTE

 

În „România literară” (2/2011), Gheorghe Grigurcu scrie despre „O antologie bucovineană”, Poezia Bucovinei, Selecție, prefață, note bibliografice de Vasile Tărâțeanu, Ed. Universul Școlii, 2009, 376 pag., exprimând în încheiere o convingere demnă de reținut: „Ar fi o îngustime să credem că poezia de patrie, pe care național-comunismul a încercat s-o uzurpe în amurgul «epocii de aur», în pofida ondulațiilor sale de substanță, și-ar fi spus ultimul cuvânt” Eminescu este frumos sărbătorit în deschiderea primului număr pe acest an al revistei „Ateneu” cu articolele a doi scriitori bucovineni: „Eminescu sau pedeapsa perfecțiunii” de Lucia Olaru Nenati: „Totuși poate că această suferință a lui nu a fost chiar în zadar de vreme ce măcar acum, atât de târziu, dar totuși încă în interiorul istoriei noastre, ziua nașterii lui a devenit în chip simbolic Ziua Națională a Culturii Române”, și „Eminescu publicist” de Constantin Călin: „Contrazis nu o dată de evoluția lucrurilor și mentalităților, ziaristul Eminescu rezistă însă ca simbol al unei gândiri profunde, inatacabilă în esența ei, valabilă pe durata lungă a istoriei” „În același număr, Carmen Veronica Steiciuc este prezentă cu un grupaj de versuri. Din nou, aprecieri onorante pentru Nicolae Cârlan. După ce în prefața la cartea de versuri a lui Nicolae Labiș, „Moartea căprioarei”, editată de „Jurnalul Național”, București, 2009, Răzvan Voncu îl consideră „astăzi singurul specialist autentic în editologia labișiană”, iată că scriind despre o ediție îngrijită de Nicolae Cârlan, în „Dacia literară”, ianuarie 2011, Nicolae Țion, în „Nicolae Labiș cel din scrisori”, afirmă: „Un continuator, printre alții, al difuzării scrisorilor labișiene este, fără îndoială, Nicolae Cârlan, preocupat să contribuie, alături de Mircea Coloșenco, la visatul proiect al lui Gheorghe Tomozei: Nicolae Labiș – Opere complete. Din strădaniile lui Nicolae Cârlan de a valorifica arhiva Fondului «Nicolae Labiș» s-a născut o carte-document care reunește, într-o primă ediție, corespondența tânărului poet (rămas tânăr!) cu prietenii săi, cu apropiații și cu părinții. Așadar, Nicolae Labiș – Corespondență este o realizare merituoasă, care, prin funcția de circulație a cărții, îndeplinește rolul unui colț de muzeu volant punând la dispoziția publicului larg, interesat de personalitatea lui Nicolae Labiș, scrisorile poetului.” n În același număr, pe o pagină realizată de Lucian Vasiliu, „Poemul regăsit”„Răsfrângere în memoria soarelui”, poartă semnătura unui valoros poet, originar de pe meleagurile Hotinului: Cezar Baltag Stelian Dumistrăcel scrie despre „Paremiologia în publicistica eminesciană” și sunt prezenți cu versuri, între alții, Tucu Moroșanu, Arcadie Suceveanu (cu un poem, „Noul iconar”, dedicat „Lui Vasile Levițchi, in aeternum”), Alexandru Ovidiu Vintilă, Ilie Tudor Zegrea. Călin Ciobotari stă de vorbă cu „Ștefan Lemny, un apropiat al lui Cantemir”, Grigore Ilisei scrie despre Constantin Hrehor și despre cartea sa „Muntele mărturisitor”, Nicolae Busuioc despre „Creația literară văzută prin noua psihologie”, iar Carmelia Leonte, cu finețea unei lecturi de poet, prezintă „Boemele” lui Marcel Mureșeanu, „un vinovat de clarvedere”. Menționând aici doar câțiva bucovineni și basarabeni, vă invităm la lectura unui nou număr bogat și interesant al acestei reviste care ne place în mod deosebit, „Dacia literară”.