Legea Educației Naționale – democratizare, depolitizare, descentralizare

Marți, 4 ianuarie 2011, ca urmare a deciziei de constituționalitate a Legii Educației Naționale transmisă de Curtea Constituțională, unul dintre cele mai importante acte normative ce vizează modernizarea României a fost promulgat de Președintele României.

 

Pentru că este o lege al cărei impact asupra societății românești va fi extrem de puternic, educația constituind însuși motorul dezvoltării noastre de la nivel de individ la nivel de națiune, Legea Educației Naționale se sprijină pe un pact social inconturnabil, Pactul Național pentru Educație, și a beneficiat de o largă dezbatere timp de patru ani. Legea nr. 1/2011 – sper să rămână „legea numărul unu” – este, în opinia mea, cea mai importantă lege din pachetul de legi de reformare a societății românești, o lege a cărei implementare va dura câțiva ani și care va schimba cu adevărat sistemul de învățământ și educație, venind în întâmpinarea nevoilor tinerilor, elevi și studenți, dar și ale întregii noastre societăți. Legea Educației Naționale reprezintă un set de principii fundamentale în baza cărora se vor construi metodologiile de aplicare și actele normative complementare. Învățământul românesc avea nevoie de această împrospătare la nivel de principii, ele grăbind procesul de schimbare a mentalităților, atât de mult invocat de fiecare dintre noi atunci când vorbim despre România și modernizarea ei. Ca profesor cu o bogată experiență la catedră, am susținut, imediat după 1990, ideea modernizării sistemului de învățământ și educație, contribuind direct la implementarea unor pași reformatori de-a lungul celor douăzeci de ani de democrație în România. Au fost pași importanți dar, de cele mai multe ori, lipsiți de o coerență legislativă, cu tatonări impardonabile, ce au condus, deseori, la rezultate negative reflectate în nivelul de pregătire al tinerilor noștri, dar și în activitatea dascălilor, nevoiți să se adapteze unor schimbări neașteptate, cu un impact nedorit asupra sistemului, dar și al societății. Am avut șansa de a putea valorifica experiența mea de dascăl, dar și de a transmite propunerile unor profesori, elevi și studenți din colegiul pe care îl reprezint în calitate de deputat în Parlamentul României, lucrând la proiectul actualei Legi a Educației Naționale. Ca membru în Comisia de Învățământ, Cercetare, Tineret și Sport a Camerei Deputaților, alături de toți colegii mei membri ai acestei comisii, în prezența permanentă a trei foști miniștri ai educației și a actualului ministru, domnul Daniel Petru Funeriu, dar și a reprezentanților sindicatelor, asociațiilor de părinți, elevi și studenți, a numeroși directori de școli și rectori de universități, am reușit să propunem o variantă a documentului, amendată, dezbătută și aprobată de către Plenul Camerei Deputaților. Textul a intrat și în dezbaterea Comisiei de Învățământ a Senatului României. Ultima variantă a textului Legii Educației Naționale pentru care Guvernul României și-a asumat răspunderea și care a fost promulgată marți va apărea în câteva zile în Monitorul Oficial. Textul actualei Legi a Educației Naționale este primul document coerent care urmărește dezvoltarea copiilor și tinerilor pornind de la conceptul educației pe tot parcursul vieții. Principii majore de modernizare și reformare sunt enunțate clar în acest text: democratizare, depolitizare, descentralizare. Obiective importante, printre care formarea celor opt competențe recunoscute în plan european, ne vor aduce mai aproape de o altă calitate, mult îmbunătățită, a pregătirii generațiilor viitoare. Consider că dezbaterea politică asupra Legii Educației Naționale s-a încheiat și că ne revine nouă, dascălilor, împreună cu părinții și administrațiile locale, să demarăm un proces de informare asupra prevederilor noii Legi pentru ca începerea implementării ei, odată cu toamna acestui an, să se facă în deplină cunoștință de cauză. Prof. univ. dr. SANDA-MARIA ARDELEANU deputat PD-L