În memoria lui Adrian Păunescu, “Flacăra” a încălzit din nou

> O sală plină ochi la Casa Culturii din Suceava a întinerit pe versurile și melodiile Cenaclului sau pe cele proprii, cântate de grupul “Simbol”, Magda Pușkaș, Mihaela Popescu, Ioan Onișor, Alexandra Andrei, Dinuța Cepeliuc
 

Mulțumim, domnule profesor, mulțumim, părinte, pentru seara de aducere aminte!”, și-au spus luni seară majoritatea sucevenilor care au fost în public la spectacolul “La adio, tu…” dedicat memoriei lui Adrian Păunescu și Cenaclului “Flacăra”, la Casa Culturii. Profesorul Valentin Ianoș de la Colegiul de Artă “Ciprian Porumbescu” Suceava și preotul parohiei Șcheia, Cezar Onesim, președintele Asociației “Miseno”, au avut ideea organizării acestei manifestări cu convingerea că spiritul Cenaclului Flacăra, produsele artistice ale mișcării anilor ‘70 și a primilor din ‘80 n-au dispărut niciodată. Și nu s-au înșelat. O vreme, poate, melodiile create din profunzimea versurilor lui Păunescu, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Mihai Beniuc și ale altor poeți români au părut erodate, “fumate” de prea multă ascultare. Folkul menestreilor singuratici a devenit desuet, iar versurile delicate și deștepte par “siropuri” stinghere, într-o lume artistică hip-hopistă și maneloasă, văduvită încet de spirit, dar împănată cu tupeu și subcultură. Luni seară însă, pentru publicul sucevean, readuse în suflet după dispariția lui Adrian Păunescu, cântecele Cenaclului Flacăra au sunat din nou proaspete, vii, adevărate, dureroase, ca în urmă cu 20 – 25 de ani. Într-o sală de spectacol înghețată, la propriu, cum a fost cea a Casei Culturii, spectatorii înfofoliți în geci și fulare, fie tineri de 20 de ani sau adulți de 40, 50, 60, au vibrat, au cântat, au întinerit, au aplaudat în memoria “Boss”-ului cel adulat, înjurat, dar imposibil de ignorat, care a predat cursuri de libertate adolescenților și tinerilor de acum 25-30 de ani. Și predă și astăzi pentru cei în stare să priceapă. În prezentarea plină de pasiune a lui Cornel Grosar, a urcat pe scenă grupul de muzică folk “Simbol” al Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu”, în a cărui componență intră profesori și elevi ai colegiului, toți, de la mic la mare, cu liste de premii adjudecate la concursuri și festivaluri. Sunt voci și instrumente pentru care Suceava ar trebui să mulțumească în fiecare zi că le are, una fiind cea a lui Mihai Boicu, elev în anul IV la “Arte”, solist și chitarist al grupului. “Simbol” a fost mai mereu pe scenă, fie singur, cu piesele Cenaclului sau piese proprii, fie acompaniind soliștii invitați. O voce gravă, profundă, care a adus suspin în sală, a fost cea a Dinuței Cepeliuc, studentă la Suceava din Republica Moldova, cea care iubește melodiile lui Ion și Doina Aldea Teodorovici. Printre invitați s-a numărat și Alexandra Andrei, vasluianca de 20 de ani cu una dintre cele mai ascultate și premiate voci folk din România; iar publicul sucevean a savurat-o cu drag. Melodii lăsate prin testament Mihaela Popescu, suceveanca ce a însoțit Cenaclul Flacăra o bună bucată de vreme, impune respect nu numai pentru că a cântat sub “aripa” lui Păunescu, alături de greii folkului românesc, ci prin ceea ce a cântat și cântă ea însăși, chiar și acum, cu o voce excepțională. Cine n-a ascultat “Zurgălăul” Mihaelei, al cărui clinchet a răsunat iar, limpede și trist? Avocatei de astăzi i-a plăcut, emoționată, să mângâie corzile chitarei în fața publicului sucevean care o iubește și o aplaudă fără reținere de câte ori mai apare în fața lui. Cât de potrivit au sunat, din nou, versurile lui Pittiș și cât de aproape sunt de ceea ce noi toți trăim astăzi: “Ni-e lehamite de marșuri, de tromboane și plocoane, /De blazoane, de canoane și fasoane./ Fiindcă banul și prostia sunt pericole morale/ Circul vieții ne-a impus salturi mortale./ Deasupra florilor noastre ciuperca cheamă a pustiu,/ Din cer cad păsări albastre și totuși nu-i prea târziu”! Ionuț Mangu, Ioan Onișoru și Magda Pușkaș au venit de la Cluj și-au cântat la Suceava, în memoria lui Adrian Păunescu. Magda, care a cântat mulți ani cu “Flacăra” lui Păunescu, nu este doar un om de concert, ci și un promotor de folk la radio, la festivaluri. “Suntem doar niște mesageri ai celor care au cântat în Cenaclul Flacăra și care, din păcate, au dispărut dintre noi, lăsându-ne, prin testament, melodiile lor”, a spus ea, cu modestie, pe scenă. Și datorită vocii Magdei Pușkaș, melodiile ce ridicau în picioare mii de tineri în anii ‘70, sunt cântate și astăzi de o sală întreagă, și la 30 de ani după ce s-au lansat. Finalul spectacolului, ce a durat aproape 3 ore care au trecut pe nesimțite, a fost din nou, un mesaj. Grupul “Simbol”, alături de toți invitații, a transmis același mesaj de ieri al Cenaclului Flacăra, de azi și dintotdeauna, mesaj al oamenilor cu spirit viu. Un mesaj și o rugă, piesa ce a sunat de sute de ori atunci, în anii cu lumini și umbre, “Doamne, ocrotește-i pe români!”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: