Pentru trei copii orfani de mamă

Arhiepiscopia face casă la Măzănăiești

> Cei trei copii au rămas fără mamă pe 2 noiembrie, o săptămână mai târziu un incendiu distrugându-le casa > Tatăl lor a ajuns la spital intoxicat cu fum și cu afecțiuni cardiace > De Sfântul Nicolae, tatăl și cei trei copii s-ar putea muta în casă nouă
 

Când am ajuns la “locul faptei”, l-am găsit acolo pe însuși ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. Dacă oamenii nu mi-ar fi spus că el este, aș fi luat ușor silueta firavă, îmbrăcată în negru, aplecată, ca fiind a unui călugăr muncit din greu. La cei 82 de ani, stând pe vine într-o dubă încărcată cu materiale, plin de praf, cu de-getele zdrelite, spornic, ÎPS Pimen dădea la mână oamenilor care cărau cărămizile pe care tocmai le adusese dis-de-dimineață. Am aflat mai târziu că, cu o zi înainte, descărcase singur un transport de scândură. Imaginea oferită atunci de cea mai înaltă față bisericească a Bucovinei ar fi fost o lecție de umilință pentru oricine s-ar fi nimerit prin preajmă. Cu atât mai mult pentru noi, cei cu agenda și cu pixul în mână, care umblăm cu pieptul înfoiat printre oameni, fudui că am răsturnat, chipurile, lumea, cu câteva fraze măiestre. Când a terminat treaba în camion, Înalt Preasfințitul a coborât, și-a spălat mâinile într-o baltă din șanț, s-a scuturat de praf și a răspuns la salut “Doamne ajută”, după care a sărit șanțul pentru a urca grăbit spre construcția ce se înălța în fața lui. Avea treabă, așa că – mai târziu cu interviurile. Pe 2 noiembrie și-a îngropat nevasta, pe 9 noiembrie și-a văzut casa distrusă de un incendiu Arhiepiscopia construiește o casă în satul Măzănăiești, comuna Drăgoiești. Încă o casă, pe lângă zecile înălțate deja pentru sucevenii care au rămas fără agoniseala de-o viață după inundațiile din acest an, de acum doi ani, de acum 4 ani. De data aceasta locuința va fi pentru familia lui Cornel Beleca, o familie încercată din greu, compusă din 3 copii, mărunței încă, și un tată de 40 de ani, văduv și nu foarte sănătos. Pe 9 noiembrie, în puterea nopții, casa lui Cornel Beleca a luat foc. Un cablu electric a făcut un scurtcircuit și de la el s-a aprins tot: acoperiș, pereți, tâmplărie, mobilier, hai-ne, acte. Apoi focul s-a mutat mai departe și a prăduit o anexă plină cu furaje, lemne de foc. A doua zi dimineața, după ce au plecat pompierii, gospodăria era o ruină iar stăpânul casei era deja la spital, după ce se intoxicase cu fum și făcuse un preinfarct. Cei trei copii ai lui, de 9, 10 și 11 ani, au fost scoși la vreme din casă, sunt sănătoși, dar spaima prin care au trecut n-o vor uita prea curând. De atunci sunt îngrijiți de o mătușă, până când se vor putea muta împreună cu tatăl lor în noua casă. Dar să nu dai omului cât poate duce. Cu exact o săptămână înainte de incendiu, tatăl și cei mici primiseră o lovi-tură și mai puternică. Cei trei micuți au rămas orfani de mamă, femeia în vârstă de abia 43 de ani decedând în urma unei boli fatale. De durere, tatăl lor a făcut atunci primul preinfarct, după care își reve-nea, se presupune, când i-a luat foc casa. “Sperăm, dacă ne ajută și vremea, să dăm gata casa până de Sf. Nicolae” După incendiu, satul, în frunte cu primăria, a sărit imediat să ajute. “ E un om cu adevărat necăjit, dar cu mult bun-simț. Trăia muncind pe la oameni, dar nu l-am văzut o dată stând cu mâna întinsă, cerșind. Muncea pentru fiecare bănuț și se gospodărea cum putea. E un caz greu, sunt trei copii, niciunul mai mare de clasa a 5-a și oamenii din sat n-au stat pe gânduri mult când a fost nevoie de ajutor”, a spus Lucian Abageru, preotul din Măzănăiești. “Oamenii din această parohie, ca nicăieri, s-au implicat cel mai mult. E lucru mare”, a spus chiar ÎPS Pimen, care încerca să facă, prin comparație, mai mic aportul Bisericii la întrajutorarea familiei Beleca decât cel al oamenilor locului. Dar ajutorul Arhiepiscopiei este imens pentru familia lui Cornel Beleca. Cu puțin ajutor și din partea vremii, omul și copiii lui s-ar putea muta în casa lor peste 2 săptămâni, casă construită exclusiv pe cheltuiala Arhiepis-copiei. “Sperăm, dacă ne ajută și vremea, să dăm gata casa până de Sf. Nicolae”, a declarat părintele Lucian. Cu sutana prinsă de curea ca să nu îl încurce la alergat, muncea și el sâmbătă cot la cot cu muncitorii. Pauză și-a luat doar între orele 10 și 11, cât a mers la spovadă la biserică. “Eu fac muncă de pălmaș, alții sunt cei care fac treabă de meseriași la casă ”, a ținut preotul să puncteze. Construcția casei a început lunea trecută, pe 15 noiembrie, pe un teren situat în vatra satului, donat lui Cornel Beleca, după nenorocirea din noaptea de 9 noiembrie, de către un unchi. Inginerul, cu doi oameni de meserie, ajutați de câțiva oameni din Măzănăiești, inclusiv parohul bisericii, au lucrat zi de zi, pe soare sau pe ploaie, de la ora 6 dimineața până la lăsarea întunericului, astfel încât la nicio săptămână, sâmbătă adică, aproape se termina de bătut scândura pe acoperiș. Cornel Beleca nu și-a văzut încă viitoarea casă, pentru că vineri abia ieșise din spital și imediat a plecat la Gura Humorului, de unde este, să își refacă actele distruse de incendiu. Casa de la Măzănăiești – construită cu aceeași firmă cu care Arhiepiscopia a înălțat case pentru sinistrații la Țibeni și Dornești “Nu este deloc o construcție de mântuială. Uitați muchiile ce drepte sunt. Va fi o casă bună, călduroasă, cu termoizolație pe interior și exterior. ÎPS Pimen a spus să fie cu trei camere, pentru că e vorba de mai mulți copii. Cu trei camere am făcut-o. Acum să vedem cum va fi vremea. Dacă nu se face frig, o tencuim, dar dacă se face, punem lambriu. Va fi o casă bună”, a spus Petrea Cedric, inginerul constructor al firmei din Câmpulung Moldovenesc angajată de Arhiepiscopie pentru construcția casei de la Măzănăiești. Cu lucrătorii acestei firme au fost înălțate anul acesta și casele de la Dornești, o casă la Grănicești, una la Călinești și, acum doi ani, cele de la Țibeni, pentru localnicii afectați de inundații. Familia Beleca va face sărbătorile de iarnă în casa construită de Arhiepiscopie. Până atunci, orice ajutor pentru ei contează. Oamenii din Măzănăiești, dar și cei din parohiile vecine, vor renunța poate, pentru cei trei copii, la un pat mai vechi, la o masă, la un scaun sau un dulap, la o pătură sau o plapumă, la un țol sau o cuvertură. Orice sucevean cu suflet mare poate face însă la fel, în beneficiul unor copii și al unui tată, loviți de soartă, dar având dreptul să trăiască omenește.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: