PSD Suceava 2020

Fascinația celor 12 apostoli din Călimani

Deși vremea rece a pus stăpânire mai ales pe zona de munte a județului, drumețiile pe Masivul Călimani, în Rezervația „12 Apostoli”, constituie încă o atracție.
 

Ca punct de plecare se pot alege Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Neagra Șarului. Avantajul localității Poiana Stampei, este că poate oferi un turism de weekend iubitorilor de drumeții. În după-amiaza zilei de vineri se pot vizita rezervația „Tinovul Mare” și turbăria în care se găsește o plantă protejată, numită “Roua cerului”. Sâmbătă se poate urca pe vârful “Oușorul”, de pe care, cu puțin noroc, dacă ești priceput și echipat, poți executa și un zbor cu parapanta pentru a completa imaginea de vis oferită de pe acest munte. Duminică, drumeția poate fi îmbinată cu turismul religios în Rezervația „12 Apostoli”. Dacă te pornești devreme de-acasă, departe ajungi spune proverbul. În cazul în care porniți devreme spre „12 Apostoli” s-ar putea să ajungeți… cu capul în nori din cauza ceții! Asta înseamnă că ora potrivită pentru a străbate acest traseu, dar și pentru a avea timp pentru câteva popasuri, este 9. Rezervația geomorfologică și geologică „12 Apostoli” adăpostește „statui” cu forme zoo- și antropomorfe, stane de piatră modelate de natură de-a lungul timpului în fragmente de lavă cimentată. Cu o suprafața de 200 ha, rezervația a fost creată pentru protejarea acestor stânci, “sculpturi” ce reprezintă ba figura unui moș cu barbă, ba a unui bătrân, a unui urs cu capul plecat… Aceste forme au apărut prin acțiune eoliană, dezagregarea fizică, eroziunea aglomeratelor. În paralel există și o legendă conform căreia oameni fără credință ar fi fost transformați în stane de piatră de Dumnezeu. Complexul statuar „12 Apostoli” precum și vârful Lucaciu aflat în imediata apropiere păstrează și mărturii ale unor evenimente despre care se presupune că ar aparține culturii dacilor de odinioară, modelate în decursul timpului în forme ale credinței ortodoxe românești. De la bătrâni din Poiana Stampei, cu ocazia sărbătorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie, am aflat că mulți locuitori din zonele învecinate Călimanului porneau pe po-teci consacrate spre Vf. Lucaciu, la marea întâlnire. Sărbătoarea celor 12 apostoli, a căpătat un puternic caracter patriotic, devenind „Nedeea din Călimani”, iar urcările pe acest vârf – cunoscute local ca „Moșii de la Călimani” sau „Moșii de Sân’ Petru”. Aceste întâlniri pe vârf de munte s-au păstrat până în 1914, când au fost restricționate de autorități. Vecinii acestui munte, locuitori din Ardeal, Bucovina și Moldova, se adunau, uniți prin credință, limbă și neam, la „12 Apostoli” și Lucaciu, la o manifestare ce inspira elanuri de luptă pentru unitate națională. Localnicii spun că obiceiul și-ar avea originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului și focului, elementul central fiind cultul moșilor și strămoșilor. Poveștile localnicilor sunt susținute și de istorici. Referitor la existența unor asemenea figuri pe unele vârfuri de munte, istoricul Nicolae Densușianu, în „Dacia preistorică”, susține că ele ar reprezenta urmele vechilor pelasgi care au trăit pe aceste meleaguri și care le-au ridicat în cinstea unor zeități. Izolarea muntelui Căliman face ca foarte puțină lume să meargă acolo, situație care permite o bună conservare și protecție a ecosistemelor montane, lipsa deșeurilor și a copacilor scrijeliți. Un astfel de traseu montan durează 6 – 7 ore, din care aproximativ 4 – 4,5 ore înseamnă urcuș, dar frumusețile naturii și pădurile Bucovinei la sfârșit de toamnă merită efortul. Urcușul este domol, traseul este bine marcat, așa încât să nu vă rătăciți. În apropierea grupului de stânci, poți privi la ele, poți vedea spre Vatra Dornei și Panaci, culmile Tamău și Pietrele Roșii sau poți privi spre „granița” cu județul Bistrița-Năsăud. Practic, te afli la limita dintre istorie și realitate, dintre cer și pământ! Cele 12 pietre cu forme date de eroziune, vânt și, poate, istorie se impun prin măreție. Figura bătrânului este cea care îți stârnește curiozitatea. Bătrânul din piatră se evidențiază prin cele trei fețe distincte, orientate spre cele trei cărări ce se îndreaptă spre el: către Gura Haitii – o față lată; spre nord – un cap mai mic, cu o frunte îngustă și o barbă alungită; spre sud – o față mai înaltă, îngustă și un coif pe creștet. Traseul către „12 Apostoli” urmărește catena nordică a depresiunii vulcanice spre Vf. Pietrosul (2103 m), cel mai înalt pisc al Munților Călimani. Pentru a ajunge la destinație, vei străbate o potecă șerpuitoare printre pâlcuri de molizi și tufărișuri cu ienupăr, pajiști cu afin și merișor, acolo unde trăiește cocoșul de munte. Primul popas recomandat este Vârful Lucaciu (1769 m), de unde se deschide o panoramă generoasă către Valea Negrișoarei și Munții Rodnei, la nord, Valea Bistriței intercalată de Masivele Rarău și Giumalău, la est, Munții Ceahlău la sud și, în sfârșit, cei 12 apostoli (1773 m), la vest. Pornește din nou la drum, prin labirintul ienuperilor, iar primul care te va întâmpina este „Moșul”, un bloc stâncos care aduce cu figura unui bătrân îngândurat, după care se înșiruie, ca într-o procesiune, celelalte formațiuni. De aici, vei putea vedea Pietrosul, flancat la est de Vârfurile Călimanul Cerbului și Căliman Izvor, iar la vest este Bistricior și Strunior. Poveștile bătrânilor spun despre acest loc că haiducul Pintea, după ce a fugit din Baia Mare, unde era slugă, s-a ascuns aici, tocmindu-se cu simbrie ca păstor la un baci. În timp ce păzea turma de oi la păscut, el a întâlnit un moș care i-a dat o secure și i-a spus că destinul îi va pune în față câteva cumpene peste care va trebui să treacă. Ceața, vântul puternic, temperatura scăzută de sfârșit de toamnă și întunericul care vine destul de repede impun ca despărțirea de cei 12 apostoli să aibă loc până la ora 14. Drumeția continuă însă pe alt traseu, printre jnepeni și ienuperi care adăpostesc cocoșul de mesteacăn (monument al naturii) pe care, cu ceva șanse, îl poți surprinde cu aparatul de fotografiat. Afinele, prunișoarele, merișoarele ocupă mari suprafețe în cuprinsul rezervației, ocazie cu care poți constata că ursul nu a intrat încă în hibernare, dar nici nu are „treabă” cu turiștii, fiindcă el este cel care nu dorește să se intersecteze cu oamenii. După aproximativ o oră de mers, în care nu poți să nu te oprești pentru a admira urmele lăsate de obuzele lansate din avioane în cel de-al Doilea Război Mondial sau să bei apă de izvor, chiar din locul care apare în reclama apei Bilbor (alături cei 12 apostoli) la poalele Vf. Lucaciu (1770 m) este construită o mănăstire. Dacă vi s-a făcut foame sau pur și simplu vreți să vă odihniți și să vă încălziți într-un loc cuprins de liniște, puteți bate la poarta ei. Aici sunt doar patru viețuitori și starețul, dar ei sunt atât de ospitalieri, încât vă vor face să serviți măcar un ceai din fructe de pădure sau să vă potoliți foamea cu un borș fierbinte. De la mănăstire, drumul până la Poiana Negri, zonă renumită de altfel pentru izvoarele de apă minerală, poate fi parcurs cu o mașină de teren sau pe jos, fiind un traseu ușor. Chiar dacă nu te poți abate prea mult de la drumul forestier destul de abrupt și cu multe serpentine, a doua variantă oferă cel mai frumos spectacol al toamnei, cu pășuni subalpine, păduri de molid și de fag. Drumul trece și printr-o carieră de piatră care oferă o imagine de neuitat, datorită coloritului rocilor din care este alcătuit muntele. Sunt culori de toamnă care se armonizează frumos cu copacii din jur…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: