Judecătorii s-au pronunțat

Dumitru Morhan, președintele UDUR, adună condamnări de 12 ani și 7 luni închisoare

Acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată și tentativă la înșelăciune (câte două de fiecare căciulă infracțională), după ce a tehnoredactat în fals contracte de împrumut, pe care a avut tupeul să le folosească și în instanță, Dumitru Morhan, președintele Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România (UDUR), a totalizat în instanța Tribunalului Suceava condamnări de fix 12 ani și 7 luni închisoare, pentru cele 4 capete de acuzare
 

. Redăm din dispozitivul sentinței, pronunțată în ședință publică pe 10 noiembrie, curent: „(…) condamnă pe inculpatul Morhan Dumitru, fiul lui Ioan și Valeria, născut la data de 14.10.1958, în localitatea Măriței, jud. Suceava, domiciliat în mun. Suceava str. Gheorghe Doja (…) pentru săvârșirea infracțiunilor de: – fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare; – tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prev. de 20 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale, parte vătămată fiind Tcaciuc Virginia; – fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal, la pedeapsa de 7 (șapte) luni închisoare; – tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prev. de 20 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 5 Cod penal, la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale, parte civilă fiind Uniunea Ucrainenilor din România. În baza art. 33 lit. a, rap. la art. 34, lit. b, Cod penal, contopește pedepsele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64, lit. a, teza a II-a și lit. b, Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei principale. Face aplicarea art. 71, alin. 2, Cod penal, privind interzicerea drepturilor civile, prev. de art. 64, lit. a, teza a II-a și lit. b, Cod penal, cu titlu de pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale”. Potrivit legii, sentința este atacabilă cu recurs. Rechizitoriul Dumitru Morhan a compărut în instanță, vreme de aproape un an, la Tribunalul Suceava, în calitate de inculpat, după ce Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a sesizat-o, prin rechizitoriu, în octombrie, anul trecut. „Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a întocmit rechizitoriul și a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Dumitru Morhan pentru săvârșirea a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și a două infracțiuni de tentativă la înșelăciune, reținându-se în sarcina sa că: – în perioada premergătoare introducerii unei acțiuni civile în instanță, 08.01.2004, a întocmit în fals contractul de împrumut cu dobândă datat 14.10.2001, în care menționa în mod nereal că a împrumutat numitului Tcaciuc Ștefan suma de 80.000 USD, înscris pe care l-a folosit în demersurile sale judiciare la data de 08.01.2004 și 08.10.2005, când s-a adresat instanțelor de judecată; – după tehnoredactarea în fals a contractului de împrumut, a folosit acest înscris sub semnătură privată încercând să obțină în mod injust de la defunctul Tcaciuc Ștefan și ulterior de la moștenitorii săi legali suma de 97.643 USD, sens în care s-a adresat cu acțiuni civile instanțelor de judecată judiciare la data de 08.01.2004 și 08.10.2005; – după respingerea de către instanța de judecată a somației de plată formulată pe baza primului contract de împrumut falsificat, învinuitul a tehnoredactat în fals un al doilea contract de împrumut, tot pe un formular tipizat, pe care l-a datat 08.03.2003 în care menționa în mod nereal că a împrumutat Uniunii Ucrainenilor din România reprezentată prin Tcaciuc Ștefan suma de 2.200.000.000 lei vechi, în care însă a menționat, pentru a da forță probantă înscrisului, „bun și aprobat”, înscris pe care l-a folosit în demersurile sale judiciare la data de 10.10.2006, când s-a adresat instanței de judecată ; – după tehnoredactarea în fals a celui de-al doilea contract de împrumut, a folosit și acest înscris sub semnătură privată, încercând să obțină în mod injust de la Uniunea Ucrainenilor din România suma de 2.200.000.000 lei vechi, sens în care s-a adresat cu acțiune comercială in-stanței de judecată la data de 10.10.2006. Cercetările au fost efectuate de către structurile de poliție judiciară din cadrul IPJ Sucea-va, ca urmare a plângerilor penale formulate de partea civilă Uniunea Ucrainenilor din România și de către partea vătămată Tcaciuc Virginia. Constatând cercetările complete, care au confirmat existența faptelor și vinovăția inculpatului, procurorul a întocmit rechizitoriu și a sesizat Tribunalul Suceava, competent din punct de vedere material și teritorial să soluționeze cauza”, se arată în actul de sesizare a instanței. Dumitru Morhan, un scamator de trei copeici Oamenii legii au probat în sarcina lui încercarea de a obține, în 2001, de la deputatul Ștefan Tcaciuc, fost președinte al UUR (între timp decedat), 80.000 de dolari, folosindu-se de acte mincinoase. De asemenea, a încercat, în 2003, să prejudicieze organizația din care a făcut parte (a fost prim-vicepreședinte) de suma de 220.000 de lei (în monedă actuală). Pe scurt, Dumitru Morhan îl dădea în judecată în 2001 pe parlamentar, prevalându-se de prevederile OG 5/2001 privind somația de plată, susținând că acesta are să-i remită o datorie de 80.000 de dolari. Ca mijloace de probă, Dumitru Morhan a prezentat judecătorilor un înscris de mână (o copie a unui așa-zis contract de împrumut între cele două părți), neluat în seamă de magistrați ca fiind semnat de mâna deputatului. Interesant este faptul că „documentul” a fost făcut pe o hârtie purtând antetul și stampila UUR. La vremea respectivă, deputatul ne declara: „Numai ștampila este autentică, adică muiată în tuș și aplicată, ștampila pe care Morhan nu a predat-o atunci când a fost exclus din UUR. Semnătura mea este contrafăcută prin mijloace electronice”. Judecătoria Suceava, unde Dumitru Morhan a invocat OG 5/2001, respingea ca nefondată somația de plată împotriva deputatului tocmai în baza OG 5/2001. Potrivit art. 1180, alin. 1 din Codul civil, pentru a avea forță probantă deplină, un document/înscris sub semnătură privată trebuie scris în întregime de către împrumutat sau cel puțin acesta să adauge, la finalul actului, înainte de semnătura olografă, cuvintele „bun și aprobat” (unul sau altul din acestea sau o formulă echivalentă), arătând expres și în litere suma. Morhan, subiect în Parlamentul României… În data de 13 mai 2008, dl Ștefan Buciuta se adresa Camerei Deputaților din care face parte: „Doamnelor și domnilor deputați, Declarația mea politică se intitulează: «Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităților administrației publice locale din 2008 aplică măsuri diferite pentru verificarea listelor de candidați»”. Biroul Electoral Central a acceptat participarea la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, din 1 iunie 2008, a Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România – UDUR, fără a verifica temeinic lista de membri înscriși în această organizație, nerespectând Legea nr. 67/2004, republicată, art. 7 alin. (3) și alin. (5). În urma contestației Uniunii Ucrainenilor din România la Biroul Electoral Central, prin care am sesizat că este posibil ca listele depuse de către UDUR să conțină falsuri, pentru că această organizație, prin președintele ei, Morhan Dumitru, a mai folosit aceste liste și în timpul alegerilor locale din 2004, când Biroul Electoral Central a constatat falsuri și a respins candidatura Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România. În urma contestației Uniunii Ucrainenilor din România, înregistrată la Biroul Electoral Central, Biroul Electoral Central ne-a admis cererea, punându-ne la dispoziție listele de membri care au stat la baza admiterii înscrierii Uniunii Democrate a Ucrainenilor din România la alegeri pentru autoritățile administrației publice locale. În urma consultării listelor, am constatat falsuri grosolane cu privire la întocmirea listelor de etnici ucraineni susținători, depuse de către UDUR și completate de persoane care nu au respectat legea în vigoare. Astfel: unele dintre aceste liste au fost falsificate prin transcrierea lor și folosite de UDUR în cadrul alegerilor locale din anul 2004, când cere-rea lor a fost respinsă de BEC; majoritatea listelor cuprind semnături date în fals de către persoana care le-a întocmit, unele dintre persoanele în-scrise pe aceste liste depuse de către UDUR la BEC au dezmințit în scris că ar fi semnat astfel de susțineri. Unele dintre aceste liste sunt falsificate prin transcriere efectivă, în mai multe exemplare, cu aceleași nume, diferind doar pixul și scrisul cu care s-au completat listele; în liste apar persoane fictive, decedate sau persoane cărora li s-a mixat numele sau adresa de domiciliu, precum și datele de pe actul de identitate. Totodată, în listele UDUR apar persoane – membri ai Uniunii Ucrainenilor din România, care, de altfel, participă la alegeri pe listele Uniunii Ucrainenilor din România și a căror semnătură și date apar falsificate pe listele Uniunii Democrate a Ucrainenilor; majoritatea listelor cuprind persoane de etnie română, care, potrivit Legii nr. 67/2004, republicată, art. 7 alin. (3), nu pot sprijini demersurile organizațiilor minorităților naționale. În acest sens, exemplificăm liste întocmite în județul Botoșani, în localitățile Brăești, Bucecea, Lunca, Mitoc, Pomârla, Unteni, Văculești, unde etnicii ucraineni nici nu există, ci numai în municipiul Botoșani sunt 32 de persoane de etnie ucraineană, conform situației furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani, iar UDUR furnizează un număr de 37 de file, cu liste ce cuprind 737 de susținători, din care sunt majoritatea români. Aceeași situație se regăsește în județul Suceava (localitatea Iaslovăț) și în județul Maramureș, comuna Leordina, unde s-au înregistrat circa 1750 de semnături ale UDUR, în condițiile în care, conform statisticii, nu-mărul etnicilor ucraineni din această localitate este doar de 7 persoane, dintr-un număr total de 2593 de locuitori, conform adresei Direcției Județene de Statistică Maramureș. Prin falsificarea acestor liste, Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România, reprezentată de Morhan Dumitru, a reușit să înșele atenția Biroului Electoral Central și opinia publică, bătându-și joc și de persoanele ale căror semnături și date personale au fost folosite în aceste liste. Totodată, prin falsificarea acestor semnături, Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România a prejudiciat Uniunea Ucrainenilor din România, diminuând încrederea populației de etnie ucraineană în conducerea acesteia, Uniunea Ucrainenilor din România fiind singura care reprezintă etnia ucraineană în Consiliul Minorităților Naționale și singura având reprezentant și în Parlamentul României”. …și al unui dosar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetul Marmației, soluționat cu SUP Deputatul Buciuta l-a reclamat penal pe Dumitru Morhan la Parchetul din Sighetu Marmației, afirmând că a instigat mai multe persoane să semneze în fals pentru a-și completa lista celor care l-au susținut pentru a putea participa la alegerile locale din 2008 și la cele parlamentare din toamna aceluiași an. Pe data de 15 aprilie 2008, Dumitru Morhan a depus la Biroul Electoral Central o cerere prin care a solicitat aprobarea participării UDUR cu candidați proprii la alegerile locale de pe 1 iunie. În calitate de membri susținători apar 9.235 de persoane, care și-au pus semnătura pe lista înaintată de UDUR. Câteva luni mai târziu, Dumitru Morhan a candidat și la alegerile parlamentare în Circumscripția Electorală nr. 26, Colegiul Uninominal nr. 7 Maramureș, depunând o listă cu 2.608 semnături de susținere. După ce au demarat urmărirea penală, au derulat-o aproape doi ani, procurorii maramureșeni au tras pe dreapta, rulându-și înapoi urmărirea și decretând un SUP (scoatere de sub urmărire penală) mare cât roata carului pe dosar. Dumitru Morhan nu a instigat la infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, au conchis magistrații de pe malul Izei…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: