Râșca, încă o „Cetină de măgură”

Prima ediție a Festivalului de cântece patriotice și de cătănie „Cetină de măgură” s-a desfășurat duminică, 24 octombrie, pe scena amplasată în fața viitorului Cămin Cultural Buda din comuna Râșca, de la ora 12.

 

Organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Centrul Cultural Bucovina, Primăria și Consiliul Local al comunei Râșca, Asociația Culturală „Voievod Petru Rareș”, Ministerul Apărării Naționale și sub atenta supraveghere a lui Grigore Leșe, doctor în muzică și rapsod al Țării Lăpușului, festivalul și-a propus să promoveze creația corală patriotică, să readucă în atenția publicului repertoriul de cătănie, să motiveze și să promoveze grupurile folclorice și grupurile vocal-instrumentale din județul Suceava. În deschiderea manifestărilor, au fost depuse la monumentul eroilor din centrul satului Buda, coroane de flori din partea Consiliului Județean Suceava, Primăriei Râșca, veteranilor de război, cadrelor militare. Manifestarea s-a desfășurat pe două secțiuni, grupuri folclorice și grupuri vocal-instrumentale, timp de câteva ore evoluând Corala bărbătească „Bucovina” și Corul mixt „Academica” din Câmpulung Moldovenesc (dirijor prof. Emil Forfotă), Corul bărbătesc „Lira” al Casei de Cultură Gura Humorului (dirijor prof. Sever Dumitrache), Corul din Bosanci (dirijor ing. I. Barbă), Corul Seminarului Teologic „Mitropolit Dosoftei” Suceava (dirijor preot prof. Lucian Ionuț Tablan Popescu), Corul Parohiei Laura – Vicovu de Sus, grupurile vocale și vocal-instrumentale „Flori de măr” Râșca (coordonator prof. Mihaela Grădinaru), „Piatra Șomuzului” din Câmpulung Moldovenesc (instructor Virgil Macovei), „Floare de mălin” din Mălini (instructori Nicolae Crețu și Vasile Ungureanu), „Păstrătorii de tradiții” din Marginea (instructor Aurel Hafiuc), Corul bărbătesc din Moara, Fanfara din Stamate. Așa cum am aflat de la Călin Brătianu, directorul Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, la Râșca a avut loc o manifestare curată, frumoasă, adevărată, o manifestare sprijinită financiar de Consiliul Județean Suceava, chiar dacă vremurile sunt grele. „La Buda-Râșca s-a născut un festival frumos. Din punct de vedere al Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, ne dorim foarte mult să aducem în atenția publicului cântecul de război, cântecul istoric, cântecul patriotic, grupul vocal, grupul vocal-instrumental și formațiile corale. Cred că este o reușită și în urma discuției cu maestrul Grigore Leșe știm ce trebuie să facem pentru ediția următoare”, ne-a declarat directorul Călin Brătianu. Primarul comunei Râșca, Neculai Rusu, a afirmat că scopul acestui festival este de a promova adevăratele frumuseți și valori ale cântecului popular, care aparțin acestui gen folcloric – cântecul de cătănie și, în același timp, să fie o sărbătoare de suflet și simțire românească, dedicată Zilei Armatei și ostașilor care s-au jertfit pe Măgura pentru țară. „Vrem să transformăm Râșca într-un centru cultural. Dacă suntem astăzi aici, suntem datorită celor care în urma cu ani și ani au apărat acest pământ, această țară. Sperăm ca și anul viitor, cu sprijinul lui Grigore Leșe, al Consiliului Județean Suceava să organizăm o manifestare la care să participe formații din toată țara care să aducă la Râșca cântecele de vitejie ale armatei române”, ne-a declarat primarul Neculai Rusu. Alături de spectatorii care au simțit oarecum încărcătura emoțională a unor piese interpretate pe scenă cum ar fi “Cântecul lui Ștefan cel Mare”, ”Balada lui Pintea Viteazul”, “Dusu-i mândru-n cătănie”, “Cântă puiu’ cucului”, “Vin doi frați din cătănie”, “Iacă mândro, plec azi-mâine”, “De cinci ani e tot război”, “M-o luat neamțu’ cătană”, cunoscutul rapsod Grigore Leșe i-a îndemnat pe cei prezenți în festival “să mai cânte și alte cele. Acestea sunt dinainte de 1989. Sunt atâtea cântece aici. Omul, de necaz când merge în cătănie, cântă ceva de supărare de jale. Nu era o cătănie din asta cum ne-am dus noi acum 20 de ani, de un an și patru luni. Este vorba de cântecele pentru cătănia din anii războaielor. Se horea de jale. Peste dealul aceasta, la o aruncătură de băț era granița cu imperiul austro-ungar, așa că aici trebuie să aveți o forță când vă adunați pentru așa ceva, să se cutremure frunzele toamna aici. La anul, aici trebuie să aveți o manifestare unică în România și-n Europa. Oamenii adevărați, cu voci adevărate pentru cultura tradițională și pentru oralitate, rămân în sate. Aceste cântece sunt preluate de alte voci nepotrivite, ca și cum ar cânta o trâmbiță în loc de țambal. Trebuie să te potrivești. Să nu amestecăm lucrurile. Când suntem la băută, să cântăm de băută, când suntem la dragoste să fim la dragoste și iubire, dar când vrem să promovăm lucrurile grave, atunci trebuie să fim extraordinar de ancorați în ceea ce facem. Vocea este făcută până te duci pe ceea lume. Vocile pe care dumneavoastră le-ați auzit aici nu au fost promovate niciodată. Alte voci sunt promovate”, a precizat Grigore Leșe. Grigore Leșe a venit la Râșca cu drag, fără nicio pretenție financiară, în semn de respect și pentru că îi avea „la suflet” pe râșcanii cu care a colaborat în realizarea a patru ediții ale emisiunii „La porțile cerului”, difuzată de TVR Cultural.