„Nu e nimic și totuși e !”

Strada Universității din Moara sau locul unde nu s-a întâmplat nimic

Un banal accident rutier în care au fost implicate o nefericită vacă a unui sătean, decedată în urma impactului, și un glorios mopedist, prezentat de Poliția rutieră, în uzualele note informative dedicate presei, ca petrecut pe strada Universității din Moara, ne-a ridicat, involuntar, o sprânceană. Care universitate, monșer? În Moara?
 

S-o fi construit, te pomenești, și la Cucuieții din Deal, Amărâții din Vale sau Băicoi ditai universitățile și muream proști, fără să știm de existența onorabilelor medii academice… Am pus instantaneu mâna pe telefon, verificând informația la sursă, adică la Poliție, de unde am aflat că așa scrie în raportul de eveniment, strada Universității, și că mai departe nu e treaba lor, nici să-i pici cu ceară și nici măcar de albine… Aducându-ne aminte, însă, de un proiect al USV, care anunța, în urmă cu câțiva ani, construcția, în Moara, a unui mega, din toate punctele de vedere, campus universitar, am bănuit că autoritățile locale ale comunei or fi botezat deja o stradă ca fiind a Universității, adică un drum ce te duce fie la instituția de învățământ superior, fie la ceva legat de aceasta. Din nou telefon, de data asta la Primărie, dar, fiindcă era deja ora 4 (după-amiaza), n-am putut afla decât că, într-adevăr, strada Universității nu e o glumă, ci chiar există. Nu e nimic și totuși e A doua zi, ne-am înființat în Moara, dar, înainte să mergem glonț la Primărie, am oprit pe strada principală, care parcurge, de cum intră și până se termină, comuna și care se cheamă, potrivit unui indicator rutier de pe margine, Strada Universității. Cât despre campus, se poate spune că el există, dar lipsește cu desăvârșire. Mărturie stau cele 2 cochete totemuri electrice cu sigla instituției de învățământ superior, gardul, gospodărește înfipt în peisaj, și… câmpul cu mărăcini împrejmuit de acesta, vreo 30 de hectare în total. „Campus universitar II” scrie, cu litere de-o șchioapă, pe totemuri, dar după gard, doar ciulini. „Nu e nimic și totuși e”, rostim eminescian, ca și cum am fi descoperit atunci, pe loc, pentru prima oară, Antarctica, și eu, și șoferul, năpustindu-ne, ulterior, cu mare atenție, să nu fim călcați, Doamne ferește!, de atelajele satului, care circulă ca la Vadu Lat încolo și-ncoace, să fotografiem, care cum putem, obiectivul. După care fapte, ne aruncăm în mașină și pe-aici ți-e drumul, pe urmele Campusului universitar II!… Mai precis, la primăria comunei. Locul unde nu s-a întâmplat nimic Fugitiv, înainte să coborâm lângă clădirea administrativului local, facem o schiță mentală, din ce ne amintim, a campusului, care se vrea cel mai mare și mai modern din țară: idee a rectorului Adrian Graur, cel care până acum a unit, pe fundamente strălucite, palpabile, noțiunea de universitate cu cele de util, plăcut, modern, fezabil, trainic, neîntâmplător; 30 de hectare date de Guvernul României, din 100 cerute; terenul Stațiunii de cercetări agricole; investiție de 180 de milioane de euro; campus configurând un mare centru academic, cultural, sportiv și educațional. Și totuși, Moara, aflată la o aruncătură de băț de Universitatea Suceava, din acest punct de vedere, este „locul unde nu s-a întâmplat nimic”. Sadovenian sau nu, pustiul rămâne pustiu, n-ai ce-i face, iar cele aproximativ 50 de case, vile și vilișoare din apropiere, construite sau în construcție, dintr-un cartier ce s-a vrut „rezidențial”, dau împrejurimilor o imagine dezolantă. Pe multe dintre ele scrie mare, să se vadă din avion: „DE VÂNZARE”, iar anunțurile, lipite pe ziduri sau vopsite de-a dreptul pe pereții goi, scorojite de intemperii, sunt, laolaltă cu „cartierul” în sine, inexistent, dar acolo, ca amintirile unei fete îmbătrânite înainte de vreme: respectabile și în criză. Nici dracu’ nu se-apropie de ele… Moara, o comună dată dracului ! La Primărie, stăm la taclale cu primarul Constantin Prodaniuc, de la care aflăm că investiția universitară care a dat, în urmă cu câteva luni, prin HCL, și numele străzii, a stagnat din cauză de criză. „Cum vedeți situația comunei, odată cu finalizarea campusului?”, îl îmboldim. „În roz o văd!”, răspunde suav și detaliază, ca orice om care se va trezi cu un minioraș în comună, trei dintre avantajele pe care le estimează: dezvoltare, sistematizare, europenizare. În rest, să se facă, mai zice, și mai vedem! Întru totul de acord, pentru că, una peste alta, orășelul studenților înseamnă bani. Care se vor… vărsa în Moara direct, prin taxe și impozite, și indirect, prin activitățile economice de orice tip, subiacente funcționării unui pol urban. „Din păcate, acum e criză. Noi avem un protocol de colaborare, semnat cu Universitatea și în urma lui vor profita ambele părți”, conchide edilul-șef. De la care mai aflăm, așa, în subsidiar, că Moara este prima comună-pilot din România de implementare a intabulării gratuite, că pe acolo va trece șoseaua de centură a Sucevei, că groapa de gunoi ecologică a Sucevei tot acolo se va construi… Poți să zici că nu e așa? E dată dracului Moara! Ieșim din Moara pe aceeași stradă a Universității și dăm de o pizzerie care își așteaptă clienții. Mă rog, viitoare pizzerie și viitori clienți, pentru că, deocamdată, construcția pare abandonată… 4-5 milioane de lei, dar de unde? L-am vizitat și pe rectorul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Adrian Graur, care face un salt în timp în 2004, când, în calitate de proaspăt rector, cerea Guvernului 100 de hectare de teren pentru construirea a încă unui campus. „Am fost susținuți într-o vreme de Orest Onofrei, în calitate de prefect, apoi, și meritul îi aparține, de Cristian Adomniței, în 2007 ministrul învățământului. Atunci, am primit 30 de hectare de la Stațiune, prin hotărâre de Guvern”, detaliază profesorul. Investiția ar urma să ajungă la suma de 180 de milioane de euro. Dar urgența numărul 1 ar fi realizarea infrastructurii, a aleilor și a rețelei de utilități. Care costă în jur de 30 de milioane de euro… Până acolo, însă, Universitatea ar trebui să aloce 4 – 5 milioane de lei pentru realizarea studiului de fezabilitate. Bani pe care, în condițiile anului 2010, nu-i are, iar credite bancare, chiar dacă și caietul de sarcini al licitației de rigoare este întocmit, nu se angajează. „Nu putem crește mai mult gradul de îndatorare al universității”, explică rectorul. Între ce e și ce se vrea a fi Ce există, așadar, în momentul de față din Campusul II? Al USV. Trei lucruri: PUZ-ul (Planul de Urbanism și Zonificare), aprobat în CJ în decembrie 2008, studiul de prefezabilitate, întocmite de UAU „Ion Mincu” București, și terenul de 30 ha împrejmuit cu gard. Ba nu, patru lucruri: și protocolul de cooperare cu comuna Moara, ce prevede armonizarea investițiilor locale la standardele impuse de universitate. Ce se vrea a fi cel mai mare și mai modern campus universitar din țară? În forma prezentată a proiectului, acesta va avea un lac pentru sporturi nautice, cu o suprafață de trei hectare, o sală polivalentă, stadion și bazin olimpic. La acestea se mai adaugă o grădină botanică, un complex de sere, un parc dendrologic, dar și o casă de cultură, un centru de restaurare, un muzeu și o bibliotecă universitară. Spații pentru învățământ, cămine studențești, un restaurant, precum și două centre de excelență, unul pentru biotehnologii și unul pentru nano-tehnologii. Pe lângă toate acestea, o grădină japoneză, în care va fi amenajat un pavilion al ceaiului și al cafelei. O altă grădină pentru plimbări va fi cea franțuzească. Un rozariu, unde studenții și profesorii se vor plimba printre trandafiri. Un canal nautic de 500 m ce va traversa întreaga amenajare, care va fi un loc perfect de antrenament pentru canotori. Proiectanții acestei minunății a secolului 21 sunt arhitecții Panteli Mourgka și Angelica Stan, coordonați de profesorul universitar Constantin Enache. În loc de epilog Deocamdată, la Moara, pe 30 de hectare, cresc și se pregătesc a deveni elite… onorabilii ciulini ai crizei. Să fie al 12-lea ceas, deja, oare, și se vor trezi cei din minister? Aud, mai precis mi se suflă (!) ca la proști că, aflat mai ieri la Suceava, onor ministrul Funeriu a vizitat școli și grădinițe. Bune și alea! „Rățușca cea urâtă” și „Iepurașul Bam-bam, cel neascultător” nu trebuie să trăiască și ei? „Gaudeamus igitur!” e nașpa. MUGUR GEU P.S. Cu titlu, să-i zicem de paradox, în Suceava există o stradă… a Morii. Noi n-avem moară acolo, dar nici cei din Moara n-au universitate…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: