La ce bun rețele noi fără centrală termică ?

Cu ani în urmă, presa locală vuia despre faptul că sucevenii se “uscau” la buzunare plătind iarna și vara căldura și apa caldă, din care mare parte o reprezentau pierderile din rețeaua de termoficare. “A fost un mit, o interpretare eronată, care a proliferat ani buni. Niciodată populația nu a suportat pierderile din rețeaua de transport și distribuție a municipiului Suceava, nici când rețeaua era plină de spărturi. Toate pierderile au intrat și intră încă în sarcina noastră, a producătorului și furnizorului de energie termică”, a contrazis acea zicere Doina Oică, directorul de marketing al SC Termica Suceava.
 

Termica Suceava

“All right!”, vorba englezului. Adică “de acord”. Sucevenii n-au suportat pierderi directe, dar indirecte, da. Un exemplu ar fi zecile de metri cubi de apă călâie, ce curg și acum degeaba la blocurile alimentate din puncte termice nemodernizate pe robinetul de apă caldă. Apă rece plătită ca apă caldă ce înseamnă, fără dubii, pierderi considerabile în bugetul consumatorului. Înaintea declanșării programului de reabilitare și modernizare a rețelei de termoficare, care a făcut din Suceava un oraș întors pe dos de tranșee și gropi fără număr, ca și în prezent, pierderile din rețea au rămas de două categorii. Cele de apă, în cazul cărora se ducea în pământ, în perioadele de vârf de funcționare a rețelei, enorma cantitate de 150 mc/h. Dar și pierderile de căldură, produse din cauza conductelor neizolate, ce însemnau, în urmă cu 3 ani, circa 45% din întreaga cantitate produsă și trimisă în rețea. Nimic însă din toate acestea nu se simțea direct în buzunarul oamenilor, spune reprezentantul SC Termica, societate care s-a încărcat mereu cu pierderile, tot mai greu de suportat după trecerea Termocentralei de la “Termoelectrica” în administrarea Consiliului Local. Parte din supraviețuirea centralei sucevene depindea de reducerea pierderilor din rețea. În aceste condiții nu exista decât o singură variantă: “Reabilitare, reabilitare, reabilitare” . Din 2008 până azi – 16 PT modernizate, 6 km de rețea primară și 52 km de rețea secundară reabilitate Programul guvernamental de reabilitare și modernizare a sistemului termic al Sucevei “Calitate și confort” a demarat în 2008 și, dacă o fi ca orașul să mai aibă nevoie de încălzire centralizată, va dura până în 2015. Programul atras de municipalitate și primarul Ion Lungu presupune reabilitarea integrală, respectiv intervenții specifice în puncte termice, în rețele principale și secundare. Banii, cei alocați de la guvern și cei rezervați cauzei comune din resurse locale, rămân însă argumentul cheie în executarea lucrărilor, iar aceștia au venit în ultima vreme tot mai puțini. În ce-i privește, sucevenii nu mai protestează că nu mai încap în propriul oraș, deja resemnați cu ideea că nu vor vedea prea curând trotuare și străzi delimitate, asfaltate, stabile, spații verzi nerăscolite, alei și străzi pe care să poată circula mai multe zile la rând și nu cele din prezent, pe care trec azi iar mâine se trezesc că acolo e săpat deja un șanț nou. Orașul curat, liniștit și cochet cândva, a de-venit nostalgică amintire. De banii care au fost, dar și cu “viteza” cu care, din varii motive, au fost executate multe dintre lucrări, municipalitatea a reușit să modernizeze până în prezent 16 puncte termice din cele 49 existente. “Modernizarea punctelor termice este o treabă excelentă. Confortul câștigat pentru consumatori este indiscutabil, pentru că aceștia au apă caldă non stop. Instalațiile automatizate mențin la parametrii constanți calitatea agentului termic care păstrează aceeași temperatură pe tur și retur, indiferent dacă în imobilul respectiv există consum sau nu”, a afirmat Doina Oică. De acord și cu asta, iar sucevenii alimentați din punctele termice reabilitate subscriu celor de mai sus aproape în unanimitate. Din 2008 și până acum au fost de asemenea înlocuiți 6 km de rețea principală din 62 câți măsoară rețeaua termică a orașului și 52 km din 409 ai rețelei secundare. E clar că găuri și conducte vechi de zeci de ani mai sunt destule, dar acolo unde “frigea” și se înregistrau pierderi imense, s-a intervenit. Dar, conform pro-gramului, mai e timp până în 2015, cu aceeași condiție în-să: să mai trebuiască orașului încălzirea centralizată. S-ar părea că, după aproape 3 ani de săpături și intervenții pe tronsoanele principale și secundare și înlocuirea unor porțiuni din anticele conducte, apa pierdută este de maxim 40 mc/h în aceleași perioade de vârf de funcționare. Pierderile de căldură au coborât de la aproximativ 45% la 30-32%. Cantitativ, reducerea pare mică, dar este mult mai consistentă transpusă în lei neirosiți. Viitorul rețelelor se prevede luminos… Dar… Reabilitare de rețele fără centrală termică ? Privind în perspectivă, din mijlocul unui oraș ca sfârtecat de bombe, suceveanul se poate întreba: merită oare toată investiția? Cea de bani în primul rând, apoi de nervi, de grijă, de anii ce trec pentru locuitorii orașului ce-l străbat zilnic în disconfort total? Se bagă bani grei și nervi mulți în zeci de kilometri de rețea, și în punctele termice, dar, în scurt timp, Suceava poate rămâne fără centrală termică. Actuala SC Termica Suceava, chiar dacă are, tehnic vorbind, viață lungă, nu mai poate exista, pentru că municipalitatea nu are bani s-o țină. Nu trece zi, probabil, ca primarul Ion Lungu și conducerea SC Termica să nu se roage ca de undeva să apară un investitor minunat, dispus să bage bani în construirea unei centrale noi, dimensionată pentru actualul număr de consumatori, fie ea pe gaz, fie pe biomasă, fie pe vânt, apă sau deșeuri, pe orice numai centrală nouă să fie, să dea căldură orașului, pentru ca pe cea veche și cheltuitoare să se poată pune lacătul. Alte rugi se înalță cu siguranță către Cel de Sus ca să lumineze și alți investitori minunați gata să scoată bani pentru eficientizarea termocentralei vechi și să ia de pe capul municipalității cât mai mult din responsabilitatea activității de termoficare, imposibil de susținut din bugetul local. Din păcate, „Făt-Frumos” călare pe cal alb nu vrea să apară încă să salveze termoficarea suceveană pe niciuna din variantele disponibile. Discuții cu unul sau altul dintre amatorii de gen se tot poartă, dar nimic nu se concretizează, după deja mai bine de un an și jumătate de tatonări. Așa că timpul trece și sucevenii au renunțat cu sutele și în această vară la loialitatea față de sistemul centralizat, trecând la centrale pe gaz metan. Mai mult, dacă anul acesta guvernul a acordat încă subvenție familiilor cu venituri mici la plata energiei termice, la anul e aproape sigur că aceasta va dispărea definitiv și migrarea consumatorilor locali către furnizorul de gaz ar putea fi mult mai mare. Și mai mult, municipalitatea a declarat de multe ori prin primarul Ion Lungu că nu poate susține din banii ei o societate comercială cu pierderi ca SC Termica și orice iarnă înseamnă un efort financiar deja mai mare decât posibilitățile reale. Fără bani de la stăpân, Termica dispare, în ciuda faptului că se mizează des pe ideea că „nu poți lăsa orașul fără căldură”. Dar când n-ai încotro, poți și asta, așa că, întrebarea cea rea și dură rămâne: fără centrală la Suceava, la ce bun rețele noi?

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI