Din vorbă-n vorbă

Vânate

 

> La bani mărunți. „…scoatem pietrișul și împrăștiem monezi de 10, 20 și 50 de cenți” („Gândul”, 19 aprilie 2010); „Seamănă cu un numismat care jubilează numai dacă pojghița monezii găsite atestă o neașteptată raritate istorică” („România literară” nr. 5/2010). Fiindcă n-au acordat suficientă atenție alegerii formei corecte de plural și de genitiv-dativ a substantivului monedă, autorii articolelor din care am extras citatele s-au abătut de la norma literară. Aceasta recomandă varianta monede (respectiv, unei monede / monedei), chiar dacă mulți vorbitori preferă forma *monezi. Continuând să luăm… la bani mărunți acest cuvânt, trebuie spus că el provine în românește, ca și în alte limbi balcanice, din neogrecescul monédha, iar aici a ajuns, după cum spunea Al. Graur, din latinescul moneta, prin intermediul dialectului venetian. De o eroare similară cu aceea mai sus vizată este susceptibil cuvântul paradă, al cărui plural corect este parade (și nu parăzi). > Compromițătoarea virgulă. „Țăranii care cultivă legume și fructe pentru autoconsum și care mai vând și ei câte puțin , nu vor avea nicio problemă” („Adevărul, 26 aprilie 2010); „Pentru Hitler, masacrul armenilor (termenul de genocid nu fusese inventat încă) , a fost proba că umanitatea uită repede” („Evenimentul zilei”, 26 aprilie 2010); „Concernul suedez Saab – care se numără printre cele mai mari companii aeronautice și de apărare din Europa – , a tot încercat pe parcursul ultimilor ani să trezească interesul…” („România liberă”, 26 aprilie 2010). În aceeași zi, în trei ziare diferite, cititorii au putut surprinde apariția unor virgule inutile și, așa cum am menționat altă dată, compromițătoare. Dacă, în primul caz, nu există circumstanțe atenuante, vinovată fiind, pur și simplu, neatenția publicistului (fiindcă nu putem accepta ca ipoteză necunoașterea regulii), în celelalte două e posibil ca elementul de derută să fi fost constituit de existența unor paranteze cuprinzând precizări astfel intercalate în fluxul comunicării. > Furculision. „Madames et messieurs, o cafea” (titlu în „Jurnalul Național”, 18 aprilie 2010). Un semn că franceza pierde tot mai mult teren în rândul românilor, care se consideră francofoni? Autoarea articolului s-a concentrat pesemne asupra cuvântului messieurs, care presupune mai multe dificultăți ortografice și a scăpat din vedere că pluralul corect al primului cuvânt este mesdames. Iar un comentator de pe forum o sancționează imediat: „Madames o fi la Caracal, la Tucă. La Paris e mesdames. Hai au revoir și-un praz verde.”. > Pe-aproape. „În realitate, din înșiruirea de mai sus nu i se potrivește decât substantivul nearticulat «o persoană»” („Evenimentul zilei”, 26 aprilie 2010). Statutul profesional, cărțile, articolele etc. îi conferă autorului rândurilor mai sus citate calitățile unui ins… tobă de carte. Dar, ca și altă dată, înverșunat în tentativa scoaterii președintelui Băsescu de sub incidența unui șir de acuzații, M.M. descoperă un substantiv nearticulat acolo unde, de fapt, avem de-a face cu unul articulat proclitic (nehotărât / nedefinit). De unde se vede că, uneori, politica afectează și… gramatica.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: