Cuptor la Izvoare

Știm că iulie este luna cea mai călduroasă, iar Cireșar este cea mai ploioasă de peste an. Numai că de o bucată de vreme încoace un an nu mai seamănă cu altul. Multe anomalii și răsturnări ale stării vremii ne inundă cotidianul. Oricum, una peste alta, vreme bună, vremuri grele. Altfel spus, folosind zicerea cuiva, treabă bună, aer curat…
 

Observațiile efectuate asupra fenomenelor hidro-meteorologice (perioada 1994-2010) indică pentru luna lui Cuptor o cantitate de 143 litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă mai mult decât pentru luna iunie (118 l/mp). Este contrar așteptărilor. În 24 de ore, cele mai mari cantități de precipitații au căzut tot în luna iulie (84 l/mp, în 2008), iar în iunie, 45 l/mp (2005). În iulie 2008 pământul a trebuit să înghită 263 de litri de apă. Mult! În 2010, Cuptor nu ne-a lăsat fără surprize. În noaptea dinspre 16 spre 17 ale lunii au căzut 15 l/mp. Dar în satul Bobeica, o rupere de nori a descumpănit locuitorii (cu siguranță au căzut mai bine de 70 l/mp): podețe rupte și poduri avariate, ulițe nămolite, lunci astupate cu tot felul de materiale și garduri distruse. Un Cuptor capricios, dar văd că din 17 vremea s-a mai îndulcit și parcă oamenii și-au recăpătat zâmbetul pe buze. Ei gândesc la muncile fânului. Este sezonul. Numai că abundența hribilor și deja și a afinelor reduce foarte mult numărul celor care pot da iarba jos. La hribi, munca-i mai ușoară! Apropo de hribi, sunt o sursă de câștig pentru cei care se scoală cu noaptea-n cap. După ora 10 n-ai ce căuta în pădure sau la marginea ei. Întreb deunăzi un țânc care abia a pășit în clasa a III-a: câți bani ai câștigat? Vreo 3 milioane. Frumos, i-am zis. Prin urmare, fiecare cu inițiativă și poftă de muncă, indiferent de vârstă, profitând de oferta momentului, își poate încărca pușculița. Nu mai vorbim despre cei îndrăgostiți de discotecă, cei care la 6 matinal se întorc acasă, sleiți de puteri, dar cu banii cheltuiți, pentru că, nu-i așa?, tata îi sponsorizează. Doar este economie… pe viață! Privind în urmă, ne aducem aminte că în ziua de 31 iulie 1996, între orele 15,00-17,30, au căzut 36 l/mp precipitații. În seara aceleași zile, două persoane care treceau peste o punte au fost înghițite de apele râului Suceava. Cele mai mari pagube le-a provocat pârâul Aluniș, în al cărui bazin în mod cert au căzut 100 l/mp. În Plaiul Moldovei, în după-amiaza aceleiași zile, spun martorii oculari, a căzut grindină în strat de 10-15 cm; Cât despre temperatura aerului, este greu să facem aprecieri, din lipsă de informații. Apelând, însă, la înregistrările efectuate la stația meteo din Câmpulung Moldovenesc (păcat că s-a desființat!) și aplicând gradientul termic, vom constata că la Izvoare temperatura medie anuală pentru Cuptor este de 15 grade Celsius (la Câmpulung, 16,5 grade C). Într-un fel, iulie este o lună relativ liniștită (4,7 zile cu vânt, în medie). E drept, nu lipsesc viiturile. Nici ruperile de nori, care, de regulă, dau curaj pârâiașelor pe care, de obicei, nu le bagi în seamă. Dar așa-i la munte! Știți – când plouă, de ce plouă?, când e cald, de ce este cald? Ce să mai înțelegi!? Cum poți împăca omul de lângă noi!? Oricum, iulie, omului de la munte nu-i permite un sejur pe coasta de Azur, chiar dacă, în felul lui, mai face și oarece politică! Dar se vede că nu-i îndeajuns. Coasta muntelui îi priește! Cei 30 de bani pentru un kil de lapte ecologic îi asigură două cutii de chibrituri. Tot într-o lună iulie, prin anii 1982, îmi povestea Mihailo că avea în toloacă 34 de capete de bovine și mai deunăzi își exprima nemulțumirea că nu are decât 10 capete pe aceeași suprafață. Putem înțelege interesul munteanului pentru animalele din bătătură! Ce e de făcut pentru a ajunge la încărcătura de altădată? Cândva, cu foarte mulți ani în urmă, evreii dominau comerțul din partea de nord a țării. Dădeau și pe baran, adică pe datorie. Dar înainte de asta se asigurau. Dacă cel în cauză avea noroi în fața grajdului, catastiful cu împrumutul se deschidea. Dacă la intrarea în grajd era curat, însemna că acel gospodar era sărac că nu avea vite, iar pentru comerciant nu exista nicio garanție. Dar mai știm – răsfoind filele de istorie – că săracul tot mai avea până la șase vite mari, de vreme ce cel înstărit avea în medie 16 vite mari. E greu de înțeles. Suntem săraci sau înstăriți? Avem pământ – avem. Suntem bogați – suntem. Suntem săraci – suntem. Apreciați dumneavoastră! Prof. ION AFLOREI

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: