2 iulie, la Putna

Sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare

Un istoric pasionat va găsi în arhive o mulțime de mărturii despre cum se sărbătorește ziua de 2 iulie la Putna. În istorie au rămas deja două astfel de date memorabile: serbarea a 400 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, inițiată de Spiru Haret în anul 1904, și serbarea a cinci secole de la 2 iulie 1504, în anul 2004. În fiecare an însă românii se adună la Putna pentru a se ruga voievodului pe care dintotdeauna l-au simțit ca pe un părinte și apărător al lor.

 

Sărbătoarea Sfântului Ștefan cel Mare (2 iulie 2010

Ziua de prăznuire a unui sfânt începe cu Privegherea din seara de dinainte. În seara de 1 iulie, de la ora 18, Înaltpreasfințitul Pimen a slujit Vecernia și Utrenia Sfântului Ștefan, însoțit de glasurile monahilor. Pe lângă obișnuitele rugăciuni, sufletele tuturor s-au îndreptat către voievodul cel sfânt și cu rugăciunea de a mijloci oprirea ploilor. Dumnezeu a rânduit ca și seara, și a doua zi vremea să fie frumoasă și niciun tunet să nu întrerupă răsunetul cântărilor de slavă între codrii Bucovinei.

Venim la Putna pentru Ștefan cel Mare

În cuvântul de după Priveghere, ÎPS Pimen a mărturisit celor de față motivele prețuirii și ale dragostei sale pentru Putna, aceleași cu cele ale atâtor români și chiar și străini ale căror inimi au fost mișcate de duhul acestui loc: „Pentru noi, românii, nu poate să fie un loc mai sfânt pe acest pământ decât Putna. Tot pământul este al lui Dumnezeu, dar, așa cum atunci când intrăm în Sfânta Biserică ne rugăm cu mai multă luare aminte, și atunci când ne află aici, în incinta Mănăstirii Putna, ne simțim fericiți, ne simțim ca și cum am fi în ceruri, ne simțim alături de Măria Sa Ștefan cel Mare și Sfânt. Dumneavoastră simțiți aceasta fără să vă spun eu.
Spun acum ceea ce am văzut la alții, ceea ce simt alții: Putna este Ierusalimul neamului nostru românesc. Aceasta pentru că aici odihnește Ștefan cel Mare, eroul creștinătății, omul cel mai mare pe care l-a rodit pământul românesc. El este omul pe care îl avem în minte permanent: apărător, ctitor de biserici, ctitor de cultură, om milostiv, rugător, postitor, cel ce, într-un cuvânt, este tot ceea ce trebuie să fie un creștin cu viață sfântă.
De aceea, venim la Putna pentru Ștefan cel Mare, să ne desfătăm sufletește, să-l simțim pe Ștefan cel Mare cât mai aproape de sufletul nostru, să luăm de la el tăria sufletească de care avem nevoie pentru păstrarea credinței, pentru curajul de a apăra dreapta credință, pentru râvna în sporirea vieții noastre de sfințenie, pentru răbdare în necazuri, pentru tot ceea ce zidește sufletul nostru. Pe acest om între oameni, un sfânt între sfinți, îl simțim, cu ajutorul lui Dumnezeu, că rămâne nemuritor.”

Sfânta Liturghie, într-o zi senină și caldă

Ziua de 2 iulie a început la Putna cu săvârșirea Acatistului Sfântului Ștefan, în fața mormântului său, la ora 7 dimineața. A urmat apoi, la ora 9,30, Sfânta Liturghie. Au fost prezenți numeroși preoți din întreaga țară, din Transilvania, Dobrogea, Galați, dar și din afara granițelor: din Basarabia, din Transnistria, din nordul Bucovinei. Pentru ca toți cei care vin să poată urmări slujba, aceasta se desfășoară afară, pe un podium împodobit cu cetină de brad și încăpător pentru slujitori și cântăreții de la strană. Profitând de faptul că ploaia ultimelor zile a încetat, ba chiar un soare puternic încălzea aerul Putnei în orele dimineții, încet-încet curtea mănăstirii s-a umplut de pelerini.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită de către Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscop al Tomisului, și de către Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, alături de părinți consilieri, protopopi, stareți, preoți și diaconi, în total 68 de clerici, adunați în rugăciune pentru binele românilor și al României.
ÎPS Teodosie a fost cel care a rostit cuvântul de învățătură după Sfânta Evanghelie. Ierarh născut pe meleaguri bucovinene, cuvântul său a fost unul de dor și dragoste pentru Măria Sa Ștefan. A început tot cu o mărturisire, a păstorului care vorbește în numele turmei sale:
„Venim la Putna pentru a-l cinsti pe apărătorul dreptei credințe, pe vrednicul voievod și slujitor al lui Dumnezeu și chivernisitor al oamenilor, pentru a ne apropia de mormântul său ca să luăm lumină de foc dumnezeiesc și pentru a înțelege care e și în vremea noastră rostul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. (…) Trebuie să ne apropiem de mormântul Sfântului Ștefan ca de mormântul-simbol al Moldovei și al întregii Românii. Pentru că e cu adevărat un mormânt din care ies lumină și putere. Lumina cu care a ținut aprinsă flacăra credinței în Moldova, și, prin Moldova, în Țările Române, și prin ele în toată Europa. Noi trebuie să readucem în memoria, în simțirea, în inima noastră lucrarea cea mântuitoare a Sfântului Ștefan. Să înțelegem că fiecare din noi avem o menire, să-I slujim lui Dumnezeu și să fim în pace, dreptate, dragoste și armonie cu aproapele. Să purtăm țara și credința în inimă, așa cum le-a purtat el”.

Cânt, coroane de flori, gardă de onoare

În timpul împărtășirii clericilor, Corul de copii al satului Putna și alte coruri din satele învecinate au adus, la rândul lor, un omagiu Slăvitului Voievod Ștefan. Prin poezie și cântec, religios sau patriotic, cei mici au vorbit și ei despre Ștefan cel Mare.
Poliția de Frontieră și Jandarmeria și-au exprimat, de asemenea, omagiul față de voievodul sfânt pe care îl au ca ocrotitor, pe parcursul Sfintei Liturghii la mormântul acestuia fiind prezentă garda de onoare. La terminarea slujbei a avut loc ceremonia impresionantă a depunerii coroanelor de flori. Apoi a fost intonat imnul de stat al României și a avut loc o defilare în jurul bisericii care adăpostește pe cel care nu a avut odihnă întru apărarea țării și a credinței strămoșești.
Manifestările au fost încheiate prin cântarea unor doine de către un grup de români din Corjova – Transnistria, veniți și ei la Slăvitul Voievod Ștefan pentru a-și exprima dragostea și cinstirea.
Masa care urmează în mod tradițional este și spre pomenirea membrilor familiei Sfântului Ștefan și a celor care l-au slujit cu credință – logofeți, pârcălabi, hatmani, vornici, sfetnici și ostași căzuți pe câmpurile de luptă. Și ea arată că Sfântul Ștefan, care le-a fost acestora „baci până la adânci bătrânețe”, le poartă și acum de grijă, precum poartă tuturor celor ce astăzi îl recunoaștem ca părinte al țării.

Ieromonah DOSOFTEI DIJMĂRESCU

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: