Discuție cu actorul ADRIAN PĂDURARU, animator al Companiei Teatrale Bucovina
– Colegii dv… Cum au rezultat după… prima abatere (Plicul)?
– O parte dintre ei vor deveni membri ai nucleului acestui teatru …
– Care teatru se vrea, totuși, împins spre Suceava, un teatru al Sucevei, cum ar veni…
– Da, trebuie creat climatul, întâi; probabil că experiența noastră de acum 20 și ceva de ani a fost foarte dificilă, pentru că eram tineri lăsați într-un loc în care nu exista ambianța de teatru, atmosfera de teatru. Ceea ce vrem să facem noi acum este ca niște oameni cu experiență, cu niște nume, cu niște recunoașteri, să spargem valul, să creăm atmosfera potrivită, în așa fel încât atunci când vom aduce și oameni mai tineri și oameni foarte tineri (la începutul profesiei), loviturile, valurile puternice să nu se spargă în capul lor, ci să le spargem cu pieptul nostru. Ni se pare și corect, și frumos, și-n firea lucrurilor…
– Vă văz… enorm, vă simț… monstruos! De-un optimism tonifiant și… periculos!
– Eu sunt optimist cu ochii deschiși, văzând foarte bine realitatea. Asta nu-nseamnă că-i ușor…
– Aveți și niște ani. Și carieră, la-ndemână… Sâmbătă acu rotunjiți – îmi dați voie – 50 de ani!
– Asta nu-nsemnă că-i ușor, dar… Până la urmă, nimic bun pe lumea asta nu e ușor. Nicăieri!
– De ce v-ați lovit…
– Bun, e o inerție, e un scepticism. S-a luat, puțin, de la București moda bășcăliei. Lucruri care nu ne-ajută. Să deconstruim putem foarte ușor. Fiecare dintre noi, neavând niciun talent, nicio pricepere, nicio școală, niciun suflet, poate să dărâme. Asta e foarte simplu. Până și cazemata poate fi dărâmată c-un cui în mână, cu perseverență, o dărâmi… În 700 de ani, da’ o dărâmi.
– Picătura din țara ălor cu ochișorii oblici…
Dacă dragoste…
– Exact. Problema nu e să dărâmăm, problema e să construim, să construim. E, asta e dificil și, sigur, e normal să fie oameni de altă părere, să fie… Doar că altă părere trebuie să fie altă părere spre construcție, nu altă părere doar de dragul de a dărâma.
– Nu vă mai chinui, vor mai fi prilejuri…
– Un singur lucru mai voiam să spun: dacă va exista – și sper, și aproape că sunt sigur că va exista un proiect teatral de lungă durată la Suceava –, el nu poate să vină decât în aceeași notă în care există istoria Sucevei, în care există tradiția culturală a Sucevei, în care există oamenii Sucevei. Adică, în iubire.
– Dacă dragoste nu am, nimic nu sunt!
Și ultima, la… post scriptum
– Am ideea că ați făcut unul dintre cele mai frumoase Paște. În Maramu…
Comentarii