Din vorbă-n vorbă

Vânate

 

> O tresărire. „…câte o intruziune de luciditate bruscă în visare, asemenea secuselor violente care ne trezesc din somn” („Evenimentul zilei”, 15 ianuarie 2010). Când – mai ales fiind vorba de un articol de ziar – dai cu ochii de un neologism nemaiîntâlnit, o… tresărire în fața surprizei este o reacție firească. Probabil, cu atât mai mult în cazul oferit de secvența notată mai sus, unde cuvântul evidențiat se poate „traduce” chiar prin „mișcare bruscă a corpului; zguduire”. Faptul că este absent din DEX, DOOM și alte dicționare arată că substantivul cu pricina se folosește extrem de rar. El provine din fr. secousse (acesta, la rândul său, derivat din vechiul verb francez secourre „a scutura, a agita; a clătina”, evoluat la forma actuală secouer). Autorul articolului din care am extras citatul, un important poet și prozator, ar fi putut să-l preia din franceză, dar mai sigur este că l-a împrumutat din limbajul medical, în care secusă – secuse, conform NDULR, înseamnă „contracție musculară provocată de aplicarea unui stimul electric unic”.
> De două ori. „O singură dată am avut oarecari rezerve vizavi la o carte semnată de Șerban Foarță” („România literară” nr. 47/2009, p. 7). Față de această formulare a unui cunoscut critic literar ar trebui să avem rezerve… de două ori, de fiecare dată din perspectivă formală: mai întâi, pentru că folosirea prea frecventă (abuzivă) a lui vizavi (în loc de față de ori în privința) este socotită o modă atinsă de prețiozitate și cu riscuri de alunecare în incorectitudine; în al doilea rând (și mai ales), pentru că, aici, vizavi este asociat cu o prepoziție nepotrivită, cu; atunci când nu e adverb și când nu apare singur, el intră, de regulă și în mod corect, în componența locuțiunii prepoziționale vizavi de.
> Contradicție în termeni. „Viziunea lui Boc. Pensionarii, sursă de risipă a banilor de la buget” („Gardianul.ro, 6 ianuarie 2010). Acest titlu al unui articol de ziar (se pare că era ultima apariție tipărită a acestuia) alătură două cuvinte care se contrazic. Sursa este „izvor; loc de unde emană ceva…; corp care emite sunete, lumină, radiații etc.”, iar risipa, „o cheltuială nechibzuită”, o modalitate de a face să dispară ceva; prin sursă obținem ceva, prin risipă – pierdem. Astfel că asocierea celor două cuvinte este cel puțin nefericită (ca și „surse de cheltuire a banului public”, cum s-a exprimat același premier – Realitatea TV, 11 ianuarie 2010, ora 20), ea amintind de o altă formulă năstrușnică, destul de frecventă și la fel de contradictorie: „șanse mari de a fi rănit/de a… deceda/de a pierde etc.”, pentru ai cărei utilizatori norocul se confundă cu ghinionul.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: