Jalbele turismului dornean către guvern

Ministrul dezvoltării regionale și turismului, Elena Udrea, a vizitat, sâmbătă, Baza de tratament din stațiunea Vatra Dornei, ea arătându-se impresionată de dotare, după care a avut o întâlnire cu cei implicați în dezvoltarea zonei Dornelor, respectiv, primarii din comunele din zona Dornelor, reprezentanți ai unităților economice (cum ar fi producătorii de apă minerală, industrializarea laptelui, principalii operatori din turism, atât balnear cât și reprezentanți ai pensiunilor din zonă, ai ANTREC Bucovina, reprezentanții transportatorilor pe cablu din Vatra Dornei).

 

Deputatul Dumitru Pardău a precizat că scopul întâlnirii cu ministrul Elena Udrea „la cea mai modernă bază de tratament din țară” a fost acela de a găsi soluții ca Vatra Dornei să-și recâștige statutul de stațiune balneo-climaterică, „dar în adevăratul sens al cuvântului, nu ca inscripție la intrarea în localitate”. Pe lângă proiectul pe fonduri Phare prin care la Vatra Dornei se realizează modernizarea parcului stațiunii și se construiește o nouă pârtie, mai sunt necesare proiecte care să promoveze zona Dorna, proiecte pentru infrastructură, apă-canalizare, drumuri, pentru că „nici străzile nu ara-tă așa cum trebuie”, a afirmat Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean.
Alături dorința primarului comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoioagă, ca localitatea să obțină cât mai repede atestarea oficială de stațiune turistică, primărița din Iacobeni, Angelica Fădor, dorește valorificarea resurselor de apă minerală sulfuroasă, iar Iacobeniul să redevină ce a fost în perioada interbelică, stațiune balneo-climaterică.
Conform ministrului Elena Udrea, dacă vor depune proiecte fezabile, cele două localități au șanse să obțină statut de stațiune, pentru că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului sprijină zonele cu potențial turistic. „Ne preocupă dezvoltarea turismului, dezvoltarea regională, pornind de la resurse din turism. Nu avem atât de mulți bani la minister pe câte nevoi sunt și am încercat să avem o strategie prin care să investim cu cap banii aceștia. Mergem pe zonele în care există un potențial de dezvoltare economică, pornind de la turism, astfel încât investiția să-și arate profitul repede, să se întoarcă banii înapoi în economie și în buget. Avem prioritate în a face investiții de orice fel. Fie că e vorba de investiții în infrastructura de turism, fie că sunt investiții în infrastructură de utilități, de transport sau infrastructură socială, în special în zonele cu potențial turistic, în orașele stațiuni turistice sau în comunele care au statut de stațiune turistică sau nu. Pentru că există și situații în care deși acolo au activitate de turism, nu sunt declarate stațiuni turistice. Ne preocupă să facem investiții în turismul din Bucovina, din județul Suceava în general” a spus ministrul Elena Udrea. Ministrul a precizat că Vatra Dornei are potențial balnear, iar turismul balnear a fost declarat încă de anul trecut prioritate pentru Ministerul Turismului, fiind făcută o strategie pentru turismul balnear la Institutul Național pentru Cercetare-Dezvoltare în Turism, strategie care ar urma să fie aprobată în guvern, astfel încât să aibă putere de lege. Prin această strategie ar urma să se aloce fonduri substanțiale dezvoltării stațiunilor balneare și obiectivelor de turism care țin de stațiunile balneare.
Din discuțiile purtate între ministru și operatorii din turism a reieșit că principala problemă cu care se confruntă aceștia este clasificarea baze-lor de tratament, la care se adaugă problemele legate de fiscalitate și de asigurarea resurselor financiare la dobânzi mai mici pentru cofinanțarea proiectelor prin fonduri europene.
Gheorghe Vezeteu, directorul complexului Bradul-Călimani, a precizat că s-a investit foarte mult în stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, în baza de tratament, în serviciile de cazare și alte servicii necesare în turism. „Beneficiarul nostru principal este Casa Națională de Pensii. Anul trecut a avut o pondere de 50%, iar agențiile de turism, 50%. Sunt stațiuni în țară în care CNPAS are o pondere mare, de până la 90%. Problema pe care o avem noi este aceea că nu există criterii de clasificare a bazelor de tratament în țară. Nefiind criterii de clasificare, când mergem la licitații, cineva care are o cămăruță mică cu un bideu și o cadă, are același punctaj ca noi, care avem o bază de tratament dotată la cele mai înalte standarde. Nu mi se pare corect. Am solicitat să se introducă în caietele de sarcini pentru licitații obligativitatea agenților economici balneari să asigure procedura de bază specifică stațiunii respective. În cazul Vatra Dornei, este vorba despre apa carbo-gazoasă. Așa, oricine poate face tratament într-o policlinică, face electroterapie, dar nu are factorul natural de cură, cum este, la Vatra Dornei, carbonul. S-au prezentat la licitații hoteluri care nu aveau absolut nimic, din Bacău, și au obținut locuri la CNPAS”, a spus Gheorghe Vezeteu.
Despre această situație ministrul Udrea a arătat că este informată, iar după ședința de guvern din această săptămână ar urma să se cunoască și o primă modalitate de soluționare a celor semnalate. Deocamdată, am aflat, o echipă specială de control din cadrul Ministerului Turismului a vizitat toate bazele balneare, iar marea majoritate a bazelor unde au fost sesizate probleme de către beneficiarii serviciilor balneare au fost găsite cu lacătul pe ușă în timpul controlului.
Un alt aspect semnalat de Daniel Pasat, director general al S.C. Dorna Turism S.A. a fost participarea la licitațiile pentru biletele de tratament balnear a unor agenți economici care depun la Ministerul Turismului documentația pentru a primi o clasificare; ei participă în mod egal, ca și cei clasificați, cu toate că este posibil să nu primească clasificare sau în loc de cinci stele cât solicită să primească numai două. „Unii primesc autorizații provizorii de la Institutul Național de Balneo-Fizioterapie, care ar trebui să ne apere nouă interesele. Și pentru o bază-fantomă primesc o autorizație-fantomă, provizorie, se prezintă la licitație, ne iau din locuri, primesc multe locuri, pentru că merg pe prețuiri mici, de dumping chiar, pentru că ei nu ai nicio cheltuială, nu au fost evaluați, au trecut cinci stele și nu au dotare, minimă, nici de două! Iar atunci cum putem dezvolta acest sector? Noi trebuie să participăm cu prețuri corecte, în care se vor reflecta și dobânzile pentru investiții, pe când alții vin fără nicio investiție și licitează alături de noi pe bază de acte provizorii. Noi avem cele mai mari resurse balneo din Europa, pe care nu le putem valorifica din cauză că nu ne ajută nimeni să le valorificăm, nici măcar a Institutului de Balneo-Fizioterapie” a precizat Daniel Pasat.
Asigurarea cofinanțării proiectelor din turism la o dobândă rezonabilă a fost un alt subiect sensibil al discuțiilor. Majoritatea celor care vor să deruleze programe în turism se lovesc de problema asigurării sumelor pentru cofinanțare, condițiile impuse de bănci fiind foarte dure. Gheorghe Flutur, a precizat că ar trebui aplicat un sistem de împrumut similar cu cel din Programul „Fermierul”. „Eu, minister, le-am dat împrumuturi cu dobândă mică prin niște bănci și le-am garantat împrumutul. Așa am putut să terminăm Programul

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: