„Ai fost adoptat !” (dar foarte greu)

În doi ani și jumătate 56 de copii au fost adoptați în județul Suceava, un județ care are în asistență socială aproape 3000 de minori > În timp ce majoritatea familiilor își doresc bebeluși perfecți, „oferta” de copii adoptabili în Suceava este de 70% copii peste 4 ani, de etnie romă sau cu afecțiuni fizice și mentale > „Mofturile” familiilor și legislația încărcată fac dificilă chiar și adopția copiilor „disponibili”

 

O nouă lege privind scurtarea perioadei de adopție a copiilor în România se află în dezbatere pe site-ul Oficiului Român de Adopții (ORA). Propunerile ORA, de modificare a legislației privind procedurile de înfiere a unui copil, ar reduce la cel mult 30 de zile de la data eliberării certificatului de naștere perioada în care copiii abandonați în maternități ar putea fi declarați adoptabili.

Legea în cauză ar permite și copiilor mai mărișori să poată fi adoptați de alte familii la cel mult un an și două luni de când au ajuns în plasament, în cazul în care în această perioadă părinții naturali nu sunt de găsit.
ORA a propus simplificarea procedurilor din cauza numeroaselor cazuri de copii aban-donați în maternități, Suceava fiind, din fericire, unul dintre județele în care în ultimii ani s-au petrecut extrem de puține astfel de situații.

56 de copii suceveni au fost adoptați în doi ani și jumătate

56 de copii din județ au primit, în ultimul timp, din partea Tribunalului Suceava, încuviințarea pentru adopție; 17 în anul 2007, 31 în 2008 și 8 în prima jumătate a anului 2009, alți copii fiind încredințați în vederea adopției în alte județe, acolo unde s-au pronunțat în această privință instanțele de judecată respective.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Suceava a deschis, în anul 2009, 36 de proceduri de adopție, solicitările fiind făcute de asistenți maternali care au în grijă micuții în cauză (și de care părinții aproape au cam uitat), din partea rudelor până la gradul 4, a altor persoane considerate în drept. Pe rol la Tribunal Suceava se află în prezent alte 7 dosare pentru deschideri de procedură, două încredințări în vederea adopției, 3 încuviințări de adopție, alte 5 dosare pentru această din urmă procedură urmând să fie depuse până la sfârșitul anului. Încă 17 suceveni au făcut, de asemenea, anul acesta, cereri pentru a deveni părinți adoptatori cu disponibilitate maximă de a face gestul, dar și de a aștepta, Dumnezeu știe cât, pentru a-și îndeplini dorința.

Familiile dispuse vor fetițe, la „ofertă” se găsesc, însă, băieți

Am publicat aceste date statistice pentru a releva numărul extrem de mic de copii care și-au găsit sau urmează să-și găsească un părinte adoptiv, în condițiile în care, în sistemul de asistență socială din Suceava, există aproape 3000 de minori.
La fel de adevărat ar fi că, din acest număr mare, extrem de puțini copii sunt declarați adoptabili fie din cauză că părinții, deși nu se omoară de grija celor mici, nu au renunțat la drepturile lor, fie întrucât copilul nu se încadrează în „profilul” cerut de cea mai mare parte dintre familii.
„O situație care face dificilă găsirea unei familii potrivite pentru copil constă în faptul că familiile își doresc mai mult fetițe cu vârsta până la un an, în timp ce, în calitate de copii adoptabili sau potențial adoptabili, avem băieți cu vârsta de peste 3 ani”, a menționat Liviana Enea, purtătorul de cuvânt al DGASPC Suceava.
Mai în detaliu, 70% dintre copiii suceveni care ar putea fi înfiați au peste 4 ani, iar o mare parte dintre ei sunt copii de etnie romă sau cu probleme de sănătate fizică sau mentală. Exact copiii pe care nu-i vrea aproape nimeni…
„Recomandăm mereu familiilor să vadă și altfel de copil decât prima opțiune, deoarece ceea ce simt ei față de copilul pe care îl văd poate fi diferit de ceea ce și-au imaginat atunci când au hotărât să adopte. Au fost situații când au dorit un copil foarte mic și au adoptat un copil de peste 3 ani, chiar de 5 ani, au dorit fetiță și s-au atașat foarte mult de un băiat, s-au atașat de copii de etnie romă”, a completat purtătorul de cuvânt.

Drum lung și greoi de la cerere până la adopție

De parcă n-ar fi destul de dificilă adopția unui minor doar prin prisma realității de mai sus, la tabloul general a contribuit în permanență și legislația românească din domeniu greoaie, ce a pus piedici și în cazul puținilor copii adoptabili. De la cerere până la finalizarea procedurii, viitorii părinți pot aștepta și ani de zile.
În România, a înfia un copil este și în prezent o treabă ce-ar tăia elanul doritorilor din start dacă dorința prezumtivilor părinți n-ar fi acerbă. În primul rând, familia pregătită să primească în familie un nou membru trebuie să obțină atestatul de familie adoptatoare și asta în urma unor cursuri de formare.
Înainte de aceasta are de întocmit un dosar ce trebuie să conțină nu mai puțin de 12 tipuri de documente.
Dacă există „pe piață” copilul solicitat, vizita la el nu poate începe decât după obținerea atestatului. Dacă nu, părinții așteaptă, se mai gândesc, poate se conving să mai vadă un altfel de copil, se mai răzgândesc. În cazul în care, în sfârșit, se creează compatibilitatea, încep procedurile judiciare, respectiv deschiderea procedurilor de adopție, apoi, după o vreme, a celor de încredințare în vederea adopției și, în final, cele de adopție.
Cea mai scurtă cale a rămas cea pe care pot merge asistenții maternali, cei care, după rudele copilului, au prioritate la adopția minorului. Doisprezece copii au fost astfel înfiați în perioada 2005 – iunie 2009 de cei plătiți până atunci de stat ca să-i crească.
Dar ar mai fi o cale, poate cea mai simplă, bineînțeles și după oficializarea modificărilor cerute imperios în prezent de Oficiul Român de Adopții. Cea prin care un părinte adoptiv, odată ce-și dorește cu adevărat un copil, să lase mofturile deoparte și să nu-și mai dorească doar „bebelul perfect”, care, tocmai pentru că este perfect, se găsește rar. Sunt alte zeci și zeci de copii sănătoși sau mai puțin sănătoși în județul Suceava, de 4 7 sau 10 ani, părăsiți de cei care le-au dat viață și care ar merita căldura unui cămin și dragostea unor părinți. Despre riscuri, vorba unei venerabile doamne din Suceava: „Nu bănuiești cât de greu este uneori chiar cu copilul născut din sângele tău, așa că de ce n-ai încerca să crești și unul străin? Șansa să scoți om din el și să trăiești viața frumos este aceeași”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: