Criza economică – teren fertil pentru proliferarea muncii la negru

Inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puțin de 80 de persoane care prestau fără forme legale > Șeful ITM, Gabriel Harja, este de părere că patronii vor să facă economii pe spatele lucrătorilor temporari > Dacă administratorii de firme ies în avantaj neplătind dările către bugetul de stat și cele pentru asigurări, muncitorii rămân marii păgubiți, fiindcă ei nu beneficiază de ajutor de șomaj, vechime la pensie și îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate

Pe terenul fertil al crizei economice, munca fără forme legale pare să înflorească. Astfel, luna trecută, ca urmare a controalelor efectuate la agenții economici de pe raza urbei reședință de județ, inspectorii de muncă suceveni au depistat nu mai puțin de 80 de persoane care prestau la negru.

 

Gabriel Harja, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, nu este încântat de rezultat, opinând că acest număr de lucrători fără documente în regulă provoacă îngrijorare. Șeful ITM reliefează că încheierea de contracte de muncă în formă scrisă este benefică, atât pentru angajator, cât și pentru persoana angajată.
„Recomandarea noastră este aceea de a se face tot ce este posibil în așa fel încât orice persoană care prestează o activitate să ceară, iar agentul economic, la rândul lui, să întocmească forme legale de angajare”, subliniază șeful ITM.
Gabriel Harja arată că fenomenul muncii la negru este mai des întâlnit în activitățile cu caracter sezonier, precum în sectorul silvic, în cel al construcțiilor, dar chiar și în industria textilă. Aceasta pentru că, având nevoie de forță de muncă doar pentru un interval limitat de timp, administratorii de firme nu se complică să mai parcurgă toată procedura prevăzută de lege. Dl Harja susține că, dacă în asemenea circumstanțe patronii ies în avantaj – neplătind dările către bugetul de stat și cele de asigurări –, lucrătorii rămân marii păgubiți, ei nebeneficiind de ajutor de șomaj, vechime la pensie și îngrijiri gratuite în sistemul de sănătate. „Este un avantaj aparent pentru lucrătorii respectivi, însă fiecare dintre ei trebuie să înțeleagă că, pe termen lung, munca fără forme legale nu aduce decât dezavantaje, ei nebeneficiind de nicio formă de protecție socială”, relevă directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.
Pe acest fond, Daniel Harja a făcut referire și la munca la „gri”. Este vorba despre angajații care în cartea de muncă figurează cu salariul minim pe economie, dar care, în realitate, sunt plătiți cu sume mult mai mari, cu toții fiind, de asemenea, prejudiciați la stabilirea drepturilor ce decurg din calitatea de salariat.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: