Teatrul Popular, ca formă de manifestare artistică, își are adânci rădăcini în istoria Bucovinei.
Marele cărturar Teodor Balan menționează în lucrarea sa ,,Istoria Teatrului din Bucovina” că mișcarea teatrală din această parte a țării începe să fie cunoscută încă din anii 1770- 1775, când pe bază de provizorat câteva trupe de actori ambulanți au luat inițiativa de a prezenta spectacole de comedie în orașul Cernăuți.
Autoritățile locale din acea vreme nu au manifestat interes în a sprijini activitatea teatrală.
Abia după anul 1854, teatrul de amatori începe să prindă contur prin talentata trupă Fany Tardini, care prin spectacolele sale în aer liber a început să capteze atenția publicului.
Încet, încet, activitatea teatrală a început să fie sprijinită de boierii români. Deci se poate vorbi de oarecare sponsorizare.
Între anii 1826 și 1831, orașul Cernăuți nu a mai fost vizitat de nicio trupă de teatru. Oarecum după anul 1831, activitatea teatrală din acest oraș cunoaște o ușoară revigorare.
Între anii 1838 și 1839, în orașul Cernăuți se construiește un local pentru spectacole, iar în anul 1877 se dă în exploatare un local modern, adecvat acestui scop. Piesa inaugurală a fost Când nu dansezi, prezentată în limba română.
Din acest moment, activitatea teatrală se răspândește în întreaga Bucovină. Orașe ca Siret, Rădăuți, Humor, Câmpulung și Dorna pun bazele unei mișcări teatrale de amatori în școli sau pe lângă parohiile catolice sau ortodoxe.
Anii au trecut, dar tradiția s-a păstrat.
Aici, la Vatra Dornei, au loc primele încercări de prezentare de spectacole sub regie proprie și cu persoane talentate locale, în perioada anilor 1950-1955, adică imediat după război, de către profesoara Aspazia Lungulescu, o neobosită promotoare a mișcării artistice locale.
Spectacolele erau sporadice și fără un colectiv unitar. Totuși acest început a fost nucleul ce a materializat drumul spre această pasiune.
Prima piesă pusă în scenă în condiții moderne a fost Piatra din casă de Vasile Alecsandri. Această premieră a constituit un adevărat succes al artiștilor amatori dorneni. Ulterior, repertoriul s-a îmbunătățit, iar numărul interpreților a crescut odată cu îmbunătățirea calității interpretative.
În anul 1957, s-a înființat Teatrul Popular de Amatori din Vatra Dornei, în prezența dramaturgului de succes atunci Aurel Baranga. Cu această ocazie, formația a prezentat piesa Mielul turbat.
De menționat faptul că la acea vreme, Teatrul Popular din Vatra Dornei a fost a doua instituție teatrală din țară, după cea din Caracal.
În vara anului 1961, dr. Radu Heroveanu a montat spectacolul Căsătoria de N.V. Gogol, având în distribuție pe Ion Parfenie, Ghe. Sărățeanu, Silvia Bălan, Petru Ioniță și Ghe. Stoleru. Spectacol cu o largă priză la public.
În anul 1964, regizorul Eugen Aron, de la teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, a montat spectacolul Hipnoza, cu Ghe. Stoleru, Ghe. Sărățeanu, Petre Rusu, Eugenia Cristea, Petru Ioniță, Georgeta Lăcătuș, Adriana Lifticaru și Ion Câșlaru.
Regizorul Ghe. Gherasim de la Teatrul Național din Cluj, pune în scenă în anul 1968, piesa Hangița de Carlo Goldoni, ce a avut în distribuție pe Ghe. Stoleru, Petre Ioniță, Ion Parfenie, Doina Alexe, Maria Alexa, Viorica Gherman, Mihai Cozubaș, Ghe. Gherman, Vasile Ceandăuși și Ioan Salvan.
În anul 1969, când această unitate a fost atestată cu calitatea de Teatru de Amatori, s-a montat și prezentat spectacolul Sfântu Mitică Blajinu, de Aurel Baranga, în regia lui Mihai Lungeanu, interpreți fiind Petru Ioniță, Ghe. Busuioc, Mihai Cozubaș, Anișoara Cioancă, Vladimir Bălăi, Doina Cojocaru, Ghe. Stoleru, Ion Parfenie și Florica Albotă.
În perioada 1970-1971, regizorul Ghe. Gherasim, pune în scenă piesele Floare de cactus de Barillet și Gredy, apoi Capcana de Robert Thomas la care își aduc aportul Aristica Lăcătuș, Ovidiu și Adriana Ostaficiuc, Ghe. Stoleru, Gică Busuioc, Silvia Covaliuc, Florica Albotă, Ion Miron și Ghe. Mihăilescu.
Din anul 1972, Teatrul Popular din Vatra Dornei începe colaborarea cu regretata regizoare Raluca Iorga Mândrilă, care, printre altele, a regizat piesele Jocul de-a vacanța de M. Sebastian, la care și au etalat talentul Adriana Lifticaru, Georgeta Gălătuș, Florica Albotă, Virginia Mihăilă, Alexandru Vasilescu, Ghe. Stoleru, M. Cuzubaș, Ghe. Busuioc, și Ion Miron; O zi de odihnă, piesa lui Valentin Kataev, a fost interpretată de Tedorina Ifrim, Florica Albotă, Elena Negrescu, Vera Bârsan, Mariana Balcan, Ghe. Stoleru, I. Parfenie, Vali Ceaunică și M. Cuzubaș.
După anul 1980, a urmat o perioadă de fructuoase colaborări cu mari regizori din țară, printre care: Nicoleta Toia, din Iași care a montat spectacolul Goana de Paul Ioachim, Eduard Covali din Piatra Neamț, ce a regizat piesa Vieți paralele de D. Solomon, Ilarie Curecheanu cu piesa Cântec de om bătrân sau Liviu Manoliu din Iași ce a regizat piesa Marele fluviu își adună apele.
Regizorul Laurian Oniga, de la Teatrul Național din Botoșani, a montat în scenă piesele Năpasta de I.L. Caragiale, Jocul de-a vacanța de M. Sebastian și Matca de Marin Sorescu, piesă ce s-a clasat pe locul întâi în cadrul Festivalului Național Cântarea României, ediția 1980. Acest regizor a mai pus în scenă și piesa Echipa de zgomote de Fănuș Neagu, iar Geo Costiniu de la teatrul Giulești piesa Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă de Horia Lovinescu, piesă ce a obținut medalia de aur în 1981, la același festival de la Focșani.
În anul 1983, regizorul Timotei Ursu, din Cluj Napoca a montat în scenă spectacolul Hotel zodia gemenilor de V. Munteanu, care a avut un succes extraordinar prin cele 80 de spectacole în județele Olt, Buzău, Bistrița, Suceava, Tulcea, și în orașele Călimănești, Năsăud, Câmpulung Moldovenesc, Dej, Zalău, Jibou și Gura Humorului.
De menționat faptul că acest talentat regizor a fost legat atât de mult de acest colectiv, încât înainte de a fugi din țară (1984) și-a donat întreaga garderobă Teatrului Popular din localitate, pentru a fi adaptată recuzitei.
O lungă și rodnică activitate a avut și regizorul Mihai Lungeanu. Piese ca: Pe loc repaus, asasini și Prințesa și porcarul, au fost aplaudate la scenă deschisă, iar piesa Mătrăguna a fost premiată pentru cea mai bună regie la Festivalul de profil de la Satu Mare (1988). Piesa Iluzia optică, a obținut marele premiu la Festivalul de profil din Slatina (1989). Aceste piese au fost interpretate de Garofița Todașcă, Dan Stoica, Viorel Pilipăuțean, Ilie Petriuc, Doina Coțovanu, Cornelia Leahu și Ovidiu Nistor.
Regizorul Tudor Popescu, în anul 1985, pune în scenă piesa Milionarul sărac, Geo Constantiniu – Nu ne naștem toți la aceiași vârstă și Eduard Covali – Ciuta, spectacol ce cucerește Marele premiu la festivalul din Bistrița (1989), iar în anul 2000, se montează spectacolul O noapte furtunoasă, în regia lui Laurian Oniga.
După anul 2000, Teatrul Popular din Vatra Dornei este reorganizat și devine gazda Festivalului Național ale Teatrelor Populare ,,Ion Luca”. La aceste ediții până în prezent au participat formații din Bistrița, Iași, Sighet, Brașov, Satu Mare.
O contribuție importantă în această reorganizare a avut-o și actorul Mihai Henț.
În anul 2001, acest inimos artist regizează piesa Zăpezile de altă dată, de Dumitru Solomon, în care joacă alături de Marinela Vulpe.
Anul 2003 debutează cu piesa Însemnările unui nebun, adaptare după N.V. Gogol, în regia și interpretarea lui Mihai Henț. Acest spectacol a primit titlul pentru cel mai bun actor în cadrul Concursului de teatru scurt de la Bistrița în anul 2005.
Cu această dată, Mihai Henț trece la activitatea de recenzare intensivă a pieselor ce urmau a fi puse în scenă ca Stop the temp, de Geanina Carbunariu, în care joacă Marinela Vulpe, Marius Iordache și Mihai Henț.
În anul 2004, regizorul Matyas Fazacaș, debutează la Vatra Dornei cu spectacolul Omul de zăpadă, de Lia Bulgăre, având în distribuție pe Dorina Ciuban, Mihai Henț și Adrian Ardelean. Apoi piesa Deșteapta pământului, scrisă de marele dramaturg V.I. Popa, în interpretarea Sabinei Cozmescu, Adriana Cocârță, Ioana Ailenei, Emil Luncașu și Răzvan Timofte. Urmează în 2006 piesa Femeia din manuscris, de Lia Bulgăre, jucată de Oana Nechita, Lucian Dragotă, Sabina Cozmescu, Ștefan Chiriluș, Andreea Matei, Paul Țăranu și Răzvan Henț.
O piesă cu o mare distribuție a fost Vin americanii, de Dinu Mihai, jucată în anul 2007, la care și au adus contribuția Sabina Cozmescu, Antonio Groso, Nadina Prostire, Răzvan Răduțac, Alin Țarcă, Tiberia Avarvarei, Ioana Ailenei, Ștefan Gheorghică, Adriana Cocârță, Alexandru Vasilică, Ion Bodnar, Valentina Anechitei, Marius Iordache și Emil Luncașu.
În stagiunea anului 2008, se prezintă piesa De 3 x dublu, dramatizare după texte de Umbreto Eco, Laurențiu Fulga și J.D. Stalinger, cu distribuția Emil Luncașu, Răzvan Răduțac, Ștefan Gheorghică, Leonard Cozan, Răzvan Timofte și Mihai Gavril.
„…Toamna anului 2009, după cum ne mărturisește actorul Mihai Henț, va oferi o stagiune omagială, plină de surprize, în care o să demonstrăm că existăm și continuăm să vă încântăm”.
În încheierea acestor rânduri merită a fi amintită preocuparea deosebită a Gabrielei Iordache, Vasile Panțiru, Ioan Chilat și Violeta Codorean, oameni ce au condus de a lungul timpului cu competență și simț de răspundere Casa de Cultură dorneană.
GEORGE TIMU
Comentarii