Disperare pe piața laptelui

Fermierii suceveni se plâng de prețul mic oferit de procesatori, în timp ce aceștia din urmă spun că nu au cui să-și vândă produsele > Producătorii de lapte se văd siliți să renunțe la animale, de cealaltă parte prelucrătorii restrângându-și activitatea, iar cei mai mici închizându-și porțile

După aderarea României la Uniunea Europeană, producătorii și procesatorii interni de lapte s-au văzut descoperiți în fața presiunii concurenței din vestul Europei. Forțați de împrejurări, întocmind proiecte și accesând finanțări comunitare, agricultori suceveni și-au înființat ferme zootehnice competitive, iar procesatorii și-au adus fabricile la standardele omologilor din spațiul european.

 

Toate acestea s-au întâmplat în timp relativ scurt, însă, tocmai în momentul în care erau optimiști în legătură cu viitorul afacerilor lor, agenții economici din domeniu au fost loviți în plin de criza economică. Scăderea puterii de cumpărare, contractarea pieței de desfacere, precum și faptul că rafturile supermarketurilor sunt pline cu produse lactate de import, i-a lovit în plin atât pe crescătorii de vaci cu lapte, cât și pe prelucrători. Fermierii se plâng că laptele subvenționat și ieftin adus de procesatori din țările vecine le ia „pâinea de la gură”, în timp ce controalele organelor abilitate nu s-au lăsat cu niciun fel de măsuri de protejare a furnizorilor autohtoni de aur alb.
Din cauza prețului mic pe care îl obțin pe litrul de lapte, mulți crescători își vând sau sacrifică animalele
Afectați rapid și cel mai profund au fost micii producătorii cu 1-4 vaci, mai ales cei din zona montană, a căror singură sursă de venit este creșterea animalelor și valorificarea laptelui. O primă consecință a intrărilor de la extern a fost scăderea prețului oferit de fabrici la achiziție, acesta coborând până la 0,50 de lei pe litru sau chiar sub acest nivel. În acest context, mulți dintre micii crescători și-au vândut sau sacrificat vacile, preferând să consume laptele în gospodării, pentru alimentația proprie, sau să îl dea animalelor. De cealaltă parte, fermierii adevărați, cu zeci de capete de bovine, s-au trezit în situația ingrată de a nu-și mai putea onora creditele la bancă, furnizorii de furaje, cheltuielile cu utilitățile și serviciile. Aceștia spun că, pentru a funcționa și a fi cât de cât rentabilă, o fermă de vaci mulgătoare ar trebui să încaseze între 1 leu și 1,3 lei pe fiecare litru de lapte, inclusiv subvenția de 0,3 lei/litru de lapte conform acordată de la bugetul statului. Deoarece nici nu poate fi vorba despre asemenea prețuri și ca urmare a întârzierii plății subvențiilor, lipsei protecției guvernamentale și reducerii cererii din partea procesatorilor, și acestei categorii de fermieri nu-i mai rămâne decât să-și lichideze efectivele.

Producătorii fără instalații de muls automat și de răcire nu vor mai beneficia de niciun fel de subvenții

Viitorul nu sună deloc bine pentru crescătorii de bovine. La sfârșitul acestui an expiră perioada convenită de acordare a subvențiilor la lapte, iar, dacă Guvernul nu va obține o prelungire la negocierile cu Comisia Europeană, fermierii români vor fi și mai defavorizați în raport cu omologii lor din țările Europei. Încă o lovitură vine și din partea interdicției de colectare a laptelui neconform, adică a celui care depășește numărul maxim de germeni și celule somatice. Întrucât micii producători individuali sunt prea săraci ca să-și achiziționeze mulgători automate și răcitoare, iar asociații de profil nu prea există, cei mai mulți dintre săteni nu și vor mai putea preda, ca până acum, laptele la fabrici.

Mulți dintre fermieri nu și-au mai reînnoit declarațiile anuale de cotă, fiind dispuși să renunțe la dreptul de a preda lapte la fabrici sau de a-l vinde la piață

De altfel, într-un județ renumit pentru activitatea în zootehnie, numărul de bovine este în continuă scădere. Fenomenul este resimțit la declararea cotelor de lapte, Ion Postolache, consilier la Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL), din cadrul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Suceava precizând că, în comparație cu 2008, anul acesta foarte mulți dintre fermieri nu și-au mai reînnoit declarațiile anuale. „Pur și simplu, au venit și ne-au aruncat hârtia în față, spunând că nu le mai trebuie nimic, că nu mai au nevoie de așa ceva. Mulți producători spun că nu mai duc laptele la fabrică din cauza prețului foarte mic, că sunt amânați la plată chiar și câte două luni, preferând să țină o vacă pentru consum propriu”, relevă dl Postolache, adăugând că sătenii nu s-au prezentat să-și clarifice situația nici în urma somațiilor legale de rigoare, cei în cauză riscând să-și piardă cotele. Cota de lapte atribuită trebuie valorificată, specifică reprezentantul DACL. Dacă din diferite motive aceasta nu poate fi folosită, prevederile legale în vigoare stabilesc că o realizare de minim 70 de procente din total nu atrage vreo sancțiune, ci o reconstituire integrală în anul următor. În cazul în care la procesator s-a predat sub 70 la sută din cantitatea alocată, producătorul pierde diferența nerealizată, aceasta fiind orientată înspre rezerva națională, în vederea realocării. Un centralizator al situației deținătorilor de cotă va fi cunoscut abia la finele acestei luni, în prezent la DACL Suceava fiind în evidență 41.625 de cote de livrări la procesare și 16.000 de cote de vânzări directe. Corespunzător acestora, pentru livrări la fabrici este alocată o cantitate de 97,9 milioane litri lapte, iar pentru vânzări pe piața liberă de 73,1 milioane litri lapte. Întrucât instituția acordă și consiliere, s-a observat că o parte dintre micii crescători au reticențe față de declararea cotei de lapte, gândul ducându-i la vechiul sistem de predare obligatorie a unor cantități de produse către statul comunist.

În ultimul timp, APIA a tăiat de la plată sute de dosare de acordare a subvenției la laptele predat

Recent, în cadrul unei întâlniri dintre conducerea Consiliului Județean, specialiști în agricultură, producători, procesatori și comercianți, Lya Chiriac, șef serviciu de specialitate în cadrul APIA, releva că numărul de dosare pentru plata subvenției la lapte se diminuează în mod îngrijorător. „Deoarece scad efectivele, se diminuează și cantitatea de lapte procesat. Țin să anunț că, în ultima perioadă, în fiecare lună, avem și peste 400 de dosare cu 600-700 de animale tăiate de la plată. Este un lucru îngrijorător, prelucrătorii care contau pe un anumit număr de animale putând avea probleme”, relevă dna Chiriac. Sprijinul financiar de 0,3 de lei pe litru se acordă trimestrial, pentru laptele cu un număr total de germeni mai mic sau egal cu 100.000 pe mililitru și un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000 pe mililitru. Potrivit datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, dacă în perioada 2004-2007 efectivele de vaci mulgătoare au crescut de la 112.000 la 120.000 de capete, în 2008 acestea au scăzut la 86.140 de capete (cu peste 30 de procente).

La „coada vacii” au rămas doar vârstnicii, tinerii plecând la muncă peste graniță

Directorul coordonator al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru nu pare să întrevadă o diminuare alarmantă a numărului de bovine cu lapte din gospodăriile sucevenilor, deși acceptă că, din cauza migrării forței de muncă de la sate în occident, acasă, la „coada vacii” au rămas doar vârstnicii. Oficialul DSVSA susține că scăderea efectivelor este relativă, numărul total de bovine din județ rămânând aproximativ constant, mai ales ca urmare a înființării de ferme zootehnice cu sprijin guvernamental. Domnia sa spune că, de asemenea, un rol important îl are și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care vine în ajutorul respectivei categorii de agricultori. Este vorba despre un sprijin financiar acordat exploatațiilor cu cel puțin 3 capete de bovine, în județ existând un număr însemnat de beneficiari.

Volumul importurilor este de maxim 0,7% din totalul procesat în județ

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: