Un punct de vedere

„Faimoasa” noastră casă de cultură

Cine trece pe lângă casa de cultură a sindicatelor din Suceava are ocazia să asiste la un neplăcut „spectacol” susținut mai în fiecare zi de purtătorii de skateboard-uri, acele jucărioare prevăzute pentru mișcare în zonele plane (fără a produce rețineri nedorite), care au devenit de o vreme (a nu se înțelege de aici că trimiterea în cauză se referă doar la timpul prezent) pacostea cetățenilor ce locuiesc în zona centrală a Sucevei, precum și a trecătorilor prin acel perimetru.

 

Un alt dezavantaj al jocului stupid, vizat de noi, rămâne indiferența autorităților și în primul rând a celor din respectivul așezământ cultural. (Ca să nu mai amintim un amănunt notabil: în perimetrul respectiv „patrulează” și trimiși ai Poliției. Din păcate, respectivii nu sesizează „fenomenul”!)
Nu este posibil ca ore în șir să zdrăngăne respectivele alunecătoare, însoțite de strigătele sau răcnetele practicanților în cauză, fără ca nimeni (dintre cei menționați) să intervină. Și încă ceva: respectivele false jocuri se consumă într-un spațiu jalnic. Mergeți și priviți nu doar așa-zisa faleză, formată din plăci rupte ori sparte, unele devenite ruine în sensul exact al cuvântului, ci întregul peisaj. Pentru ca falnica, altădată, casă de cultură a devenit la Suceava ceea ce se vede, adică o clădire sărmană, cu pereții zdreliți (jupiți) și treptele rupte, peste fațada căreia atârnă cârpe colorate ce trimit în prezent privitorii spre magazinele „Iulius Mall”.
N am să intru în amănunte, dar a transforma o instituție de cultură (fostă, desigur) în element de reclamă comercială, spune suficient despre ceea ce se întâmplă și ni se întâmplă. Clădirea în cauză dă senzația abandonării, a hiatusului produs între destinația sa inițială și starea ei actuală. N-are rost să insist (am mai scris cândva despre numita casă de cultură) pentru că oricine trece pe acolo înțelege despre ce-i vorba. De altfel, spiritul de distrugere ce a invadat demult Suceava se regăsește și în modul în care a fost căsăpit micul însemn urbanistic din apropiere (vecin cu rds/rcs) cu ocazia schimbării elementelor de canalizare, acțiune ce se consumă de altfel de niște luni în mărețul nostru oraș. (Însă despre efectele „voioase” ale acestei întreprinderi edilitare vom scrie altădată.)
O ultimă întrebare: cine se mai ocupă azi de casa de cultură? Nu de alta, dar rostul acesteia a rămas acela de a găzdui din când în când câte o formație de teatru pentru ca în rest să rămână la discreția nenumăratelor zise agenții ori oficii de cine mai știe ce?

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: