Iar indemnizația de ședință a consilierilor, stabilită în condițiile art. 34 din Legea 393/2004, reprezenta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor, fiind singura for-mă de remunerare a activității consilierilor locali și județeni. În cazul în care aceste persoane participau la toate ședințele consiliilor locale sau județene, se considera că au stagiu complet de cotizare în luna respectivă, putând fi asimilate persoanelor care lucrează toată luna cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Casele județene de pensii au ținut seama de aceste prevederi și, prin confruntarea cu declarațiile nominale depuse de angajatori (primării sau consilii județene), au depistat persoanele „incompatibile”. Anul trecut, Casa Județeană de Pensii Suceava a constatat că aproximativ 700 de pensionari desfășurau activități salarizate în baza unor contracte individuale de muncă. Dintre aceștia, peste 100 erau în situații incompatibile, fiind determinați să opteze fie pentru pensie, fie pentru veniturile din salarii (indemnizație de consilier). Au fost și primari (pensionari) puși în situația să alegă între pensie și salariu, dar problema s-a rezolvat, după ce a fost mediatizată la nivel național, fără prea mari dificultăți, în favoarea lor. În ceea ce-i privește pe consilieri, unii s-au adresat redacției „Crai nou”, reclamând faptul că li s-a sistat plata pensiei. Răspunsul Casei de Pensii Suceava a fost în conformitate cu legea, adică a rămas ca ei să aleagă între pensie și indemnizație. O parte dintre ei au ales… calea justiției. Și, așa cum arăta dna Mirela Adomnicăi la prima conferință de presă organizată în calitatea de director coordonator al Casei Județene de Pensii, „în baza unei decizii de îndrumare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care motivează că indemnizația de consilier nu poate fi considerată venit salarial, CJP Suceava și alte case județene de pensii din țară au pierdut numeroase procese. Noi eram obligați să aplicăm Legea 19/2000 și susțineam asta în instanță, iar consilierii locali parte în procese invocau această decizie de îndrumare a ÎCCJ, care le permitea cumularea indemnizației de ședință cu pensia. Așa am pierdut procesele”. Problema a fost tranșată de Parlament. Care, după cum ne-a informat dna Mirela Adomnicăi, a adoptat Legea 209/2 iunie 2009 pentru modificarea și completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. În baza acesteia, consilierii locali sau județeni beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale și cei care beneficiază de o pensie de invaliditate de gradul I sau II pot să cumuleze pensia cu indemnizația de ședință. „Consider benefică această precizare, pentru că reglementează situația pentru totdeauna. În localități ale județului, am întâlnit foarte multe situații în care potențiali consilieri locali, oameni apreciați de comunitate, nu candidau, preferând să beneficieze de pensie, care, normal, era mai mare decât indemnizația de consilier. De asemenea, am întâlnit mulți consilieri locali aleși care au fost siliți să demisioneze din această funcție, pentru a beneficia de pensie. Iată că situația a fost reglementată prin Legea 209/2 iunie 2009. De aceea, fac un apel către primăriile care au consilieri locali în această situație ca, în cursul lunii iulie, când urmează să vină cu declarațiile privind evidența nominală a asiguraților, să scoată din evidență consilierii locali care beneficiază de una din categoriile de pensii menționate, pentru că nu se mai virează CAS pentru aceștia”. O altă modificare a Legii 19/2009, „care era necesară și a fost inspirată de practică, de experiența caselor de pensii, se referă la posibilitatea pensionarului de a reveni asupra deciziei de pensionare (art. 92, alin. 3). Inițial, legiuitorul a scăpat din vedere această situație și decizia celui care se pensiona era irevocabilă. Ceea ce era oarecum anormal, pentru că au fost pensionari care, de exemplu, plecau în Germania, doreau să se stabilească acolo și voiau să renunțe la pensia din România, pentru că acolo beneficiau de mai multe facilități, care, totalizate, reprezentau mai mult decât pensia din țară. Până la adoptarea Legii 209, ei nu puteau să ia această decizie. Trebuia să se apeleze la tot felul de subterfugii din lege pentru a putea înceta plata pensiei. De acum, un pensionar poate reveni oricând asupra deciziei de pensionare”. În același sens, reluarea în plată a pensiei suspendate potrivit art. 92 alin. (3) se face și la cerere, începând cu luna următoare înregistrării cererii.
O prevedere a Legii 19/2000 (privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale) a creat probleme Casei Județene de Pensii Suceava și instituțiilor similare din țară. Este vorba despre pensionarii considerați, în accepțiunea legiuitorului, „incompatibili” să primească și pensie și indemnizație de consilier local sau județean. Astfel, la Anexa 17 se preciza că nu au dreptul să realizeze venituri salariale persoanele pensionate anticipat, anticipat parțial, cele care primesc o pensie de urmaș mai mare de o pătrime din salariul mediu brut pe economie, persoanele pensionate pe caz de boală de gradul I și II. Și, pentru a fi mai clar, la art. 5, alin.1, pct. II din lege se menționa că este considerată venit salarial și indemnizația de ședință a consilierilor locali și județeni („persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective…”). Totodată, Legea 154/1998 prevedea că perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate.
Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!























Comentarii