Procesul Tricolorului

După ocuparea Bucovinei de către austrieci, dimensiunea cea mai intimă a bucovinenilor a rămas ființa lor națională (în contextul mozaicului etnic creat de către ocupanți), în jurul căreia au gravitat toate evenimentele istorice, aici Tricolorul devenind simbolul unic al unității de neam sub flamura căruia localnicii și-au creat un ethos aparte, care-i individualiza între etniile conlocuitoare. Tricolorul a figurat pentru bucovineni ca o aură a românismului, chiar o culme a viețuirii în lumina căruia oamenii și-au plămădit durata și virtuțile în acest spațiu plin de insomnii istorice.
 

Sub apăsarea coroanei imperiale, Tricolorul a ajuns aici o adevărată idee axiomatică a simțirii etnice, un stâlp al credinței în unitatea carpatică. Dar sub dominația politică și culturală habsburgică, stindardul tricolor a fost ostracizat, arborarea sa fiind interzisă în împrejurări publice, mai ales alături de pana cu pajură imperială. Încercarea de idilizare a ocupației străine a Bucovinei a fost o practică gazetărească care a ispitit multe condeie. Noi vom încerca să prezen-tăm, în spiritul adevărului, un caz petrecut în acest areal etnocultural, la Udești, în care a fost implicat steagul nostru tricolor. Relatarea de față are la bază informațiile primite din partea unor bătrâni din acest sat, totul fiind coroborat cu documente de arhivă. Amintim că Procesul Tricolorului, intentat udeștenilor, are antecedente încă de la începutul venirii ocupanților austrieci în Bucovina. În octombrie 1777, când bucovinenilor li s-a impus să depună jurământul de credință față de împăratul Austriei, udeștenii, avându-l în frunte pe curajosul popă Andrei, au refuzat să presteze acest jurământ, parte dintre ei preferând să treacă cordunul (granița), caz unic consemnat în documentele vremii. Dar urmașii celor rămași în sat (fără jurământ) aveau să trăiască un alt episod dramatic în lupta pentru demnitatea națională. La Udești funcționa încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea Societatea Culturală „Unirea de sub Oadeci”, societate ce avea drept scop culturalizarea udeștenilor și menținerea trează a ideii unității naționale. La întrunirile din cadrul societății se țineau conferințe, se citea din literatura clasică românească (Eminescu, Creangă, Coșbuc), dar se citeau și ziarele românești aduse aici de peste graniță, prin filiera Verești sau Liteni. În preajma izbucnirii Primului Război Mondial, cu ocazia unei întruniri a membrilor societății culturale sus amintite, câțiva udeșteni au cutezat să arboreze steagul tricolor alături de cel austriac (după unele informații, „tricolorul fâlfâia mai sus decât flamura imperială”), pe fațada clădirii în care-și avea sediul „Unirea de sub Oadeci”. Acest act „necugetat” a fost unul de mare curaj și îndrăzneală, un caz unic înregistrat în întreaga Bucovină, mai ales că arborarea tricolorului românesc s­a făcut fără nicio înștiințare sau să aibă încuvi-ințarea măcar a jandarmeriei locale (la Udești funcționa un corp jandarmeresc și un pichet grăniceresc care supravegheau întreaga zonă de la contactul cu Regatul României). Aflând de această îndrăzneală fără precedent, imediat la fața locului s-a prezentat sergentul Hanisch, însoțit de trei soldați jandarmi, austri-ecii sosiți fiind puși în fața unui act împlinit, de neimaginat în contextul politic al vremii, jandarmii constatând că steagul austriac atârna ceva mai jos decât cel românesc. Imediat, cazul a fost raportat colonelului Eduard Fischer, comandantul centrului jandarmeriei din Suceava, K.K. Grenzchutzkommandi Itzkany, de fapt fostul corp de jandarmi austriac. A doua zi, acest colonel, un recunoscut zbir, a venit la Udești, a făcut investigații amănunțite cu multă ură, a arestat câțiva lo-calnici implicați cărora li s-a înscenat vestitul Proces al Tricolorului, tricolorii udeșteni îndurând o cumplită teroare psihică și fizică. Procesul s-a desfășurat la Suceava și Cernăuți, având mai multe înfățișări, partea austriacă angajând pe cei mai renumiți juriști de etnie germană. Udeștenii, în frunte cu membrii Comitetului director al Societății „Unirea de sub Oadeci” au strâns fonduri bănești, angajând și ei un avocat tot renumit, de etnie evreiască, care, datorită istețimii sale, le-a sugerat arestaților un șiretlic, o stratagemă, pe care juristul a expus-o și susținut-o pe timpul pledoariei de rigoare. Avocatul a susținut că din întâmplare, se afla în Udești în acea zi la niște rude și, trecând prin fața casei cu pricina, a văzut cum steagul românesc era arborat mai jos decât cel austriac, dar că flamura austriacă având o lancie mai lungă și ceva mai subțire decât cea românească, s-a rupt, așa că, atunci când jandarmul local a sosit la locul respectiv, steagul cu pajura era plasat ceva mai jos decât tricolorul. Datorită măiestriei avocățești, vicleșugul din pledoarie a devenit un mijloc de salvare, cei în cauză fiind achitați. Situația le-a fost favorabilă udeștenilor poate și datorită mersului evenimentelor politice și militare nefavorabile coroanei imperiale. În scurt timp, evenimentele militare de la sfârșitul anului 1918 au facilitat punerea Tricolorului în drepturile sale firești, udeștenii nepierzându-și nădejdea că ceasul mântuirii așteptat cu atâta ardoare și sinceră simțire va veni. Pe 27 noiembrie 1918, cu o zi înaintea unirii Bucovinei cu România, sub privirile jandarmilor și grănicerilor austrieci, udeștenii, urcați în căruțe cu zâțurile frumos împodobite cu scoarțe și lăicere, având în mâini steaguri tricolore confecționate ad-hoc, au trecut granița către Știrbăț, avându-l în frunte pe vestitul trompetist Andrei Livițchi cu banda sa (fanfara), aspect relatat pe larg în ziarele vremii. Ajunși în Știrbăț, cei de peste cordun s-au îmbrățișat cu frații lor de neam despărțiți în mod samavolnic timp de 144 de ani.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: