Decizie a Curții de Apel București

ÎPS Pimen nu a făcut poliție politică

Curtea de Apel București a decis vineri că arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Pimen, nu a făcut Poliție politică în perioada comunistă. Reamintim faptul că Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis că ÎPS Pimen a făcut poliție politică, instanța dispunând vineri anularea a două hotărâri ale Consiliului în acest sens. Conform Deciziei CNSAS 3.370 din 9 octombrie 2007, Vasile Zainea (ÎPS Pimen Zainea) este titularul dosarelor SIE 40160 și I 993, iar potrivit celor consemnate în aceste dosare, „a fost utilizat ca informator de Inspectoratul Județean Suceava sub numele conspirativ Sidorovici în perioada 1975-1977″.
 

ÎPS Pimen

Soluția dispusă de Curtea de Apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la pronunțarea ei. Demn de remarcat este că judecătorii Curții au ținut “în pronunțare” decizia lor timp de 7 zile, în condițiile în care soluția trebuia anunțată săptămâna trecută. ÎPS Pimen a afirmat de fiecare dată că nu a făcut poliție politică și a dezmințit la fiecare apariție publică informațiile care au apărut în mass-media despre posibila sa colaborare cu Securitatea. Arhiepiscopul Sucevei a evitat să comenteze decizia Curții de Apel București, așteptând comunicarea oficială a acestei instanțe de judecată. Procesul a început la Curtea de Apel Suceava, care și-a declinat competența pentru Curtea de Apel București. (MIHAI CHIRA) Viorel Neagu, fost director al Casei de Pensii Suceava, trimis în judecată Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava au dispus la fel și pentru fostul director economic al instituției și două funcționare >Toți patru vor fi judecați pentru 1580 de bilete de tratament acordate persoanelor fără drept pe numele unor pensionari fiind prejudiciat statul cu peste 8 miliarde de lei vechi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată a lui Ionel Viorel Neagu, fost director general al Casei Județene de Pensii Suceava, a fostului director economic Nicolai Popovici și a două dintre funcționarele aceleiași instituții, Veronica-Cornelia Motrescu și Marilena Paulina Olar, ambele referent în cadrul Compartimentului gestiune bilete de tratament. În cauză au fost cercetate și ulterior scoase de sub urmărire penală mai multe persoane, printre care Gheorghe Leuștean, președinte al Sindicatului CNSRL „Frăția” – Filiala Suceava, soția fostului director al Casei de Pensii, medicul Livia Veronica Neagu, mai mulți medici și asistenți medicali suspectați că au completat în fals recomandări sau adeverințe medicale, factori poștali care ar fi colectat cupoane de pensii și copii xerox ale actelor de identitate ale unor pensionari, date ce serveau ulterior la întocmirea dosarelor pentru atribuirea biletelor de tratament altor solicitanți, aleși preferențial de fosta conducere a Casei, dar care nu aveau dreptul la ele. Cinci ani de cercetări Dispoziția procurorilor Curții de Apel Suceava vine ca urmare a unei anchete ce durează de aproape 5 ani asupra celor patru deja menționați și a unui lung șir de învinuiți, în povestea deja de notorietate națională, a biletelor de tratament acordate ilegal prin Casa de Pensii Suceava, în perioada 2002-2003, prin care s-a prejudiciat bugetul asigurărilor sociale de stat cu peste 8 miliarde de lei vechi. Sesizarea asupra acestor ilegalități a pornit chiar din interiorul instituției, în anul 2006, când Petre Florea, fost auditor al Casei de Pensii, a depus la DNA un memoriu în care îi „pâra” pe Neagu și alți funcționari din subordine că se ocupă cu lucruri nu tocmai curate în acordarea biletelor de tratament. Era vorba de 1580 de bilete de tratament de care au beneficiat o serie de persoane, dar pentru a căror eliberare s-au folosit nume și datele personale ale altor suceveni care nu aveau habar de acestea, printre ei fiind și câteva persoane decedate. Memoriul a avut efecte imediate, polițiștii Serviciul de Investigare a Fraudelor demarând cercetările, ce au durat circa doi ani, directorul Ionel Neagu, Gheorghe Leuștean, soția lui Neagu și trei persoane fiind puse, pentru prima dată sub urmărire penală pe data de 6 noiembrie 2006. În octombrie 2007 au intrat la rând fostul director economic al CJP Suceava Nicolai Popovici, cele două funcționare, precum și câteva cadre medicale băgate în afacere. 1357 de pensionari habar nu aveau că fuseseră la băi Pe lângă aceste persoane, dovedite sau nu în timpul cercetărilor ca fiind implicate poveste, au fost audiați nu mai puțin de 1357 de pensionari care figurau în evidențele Casei de Pensii Suceava ca beneficiari de bilete de tratament. Doar 154 dintre aceștia au declarat că au fost la băi trimiși de Casă, în timp ce 1203 habar nu aveau de bilete, pentru că nu solicitaseră și nu primiseră așa ceva. Alți 132 oameni nu au putut fi chestionați, fie pentru că nu au fost găsiți conform datelor de stare civilă înscrise pe bilete, fie pentru că au murit după data când se presupune că au fost la tratament. „Abuz contra intereselor publice, formă calificată” Principalul inculpat în dosarul biletelor de tratament este Viorel Neagu, pe care procurorii îl acuză de „abuz contra inte-reselor publice, formă calificată”, „ fals în înscrisuri sub semnătu-ră privată”, „uz de fals”, „instigare la fals în înscrisuri oficiale”. „Învinuitul Neagu Ionel, în calitate de director general al Casei Județene de Pensii Suceava, a monopolizat întreaga activitate în acest domeniu, atribuindu-și în mod arbitrar competențe în afara cadrului legal și impunând persoanelor din subordine o serie de reguli și practici necorespunzătoare cu privire la primirea, înregistrarea, evidența și aprobarea cererilor pentru bilete de tratament, precum și eliberarea biletelor de tratament balnear, fapt ce a condus la grave deficiențe, în sensul că s-au primit cereri în numele unor persoane care nu au solicitat acest lucru, inclusiv în numele unor persoane decedate, iar biletele de tratament au fost folosite și valorificate de alte persoane decât cele îndreptățite de lege”, scrie în rechizitoriul procurorilor CA. Din categoria răposaților care au plecat totuși la tratament în diferite stațiuni cu bilet de la CJP Suceava, rechizitoriul menționează 9 persoane, care de fapt muriseră înainte de perioada specificată pe bilete. Este vorba, de exemplu de Ion Scripcă, din Vadu Moldovei, care a decedat pe 1 aprilie 2002, dar nu se știe prin ce minune era la băi la Vatra Dornei o lună și jumătate mai târziu. Popovici Niculai, Motrescu Veronica și Olar Marilena vor fi trimiși în judecată, primii doi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, formă calificată, ultima pentru neglijență în serviciu.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: