Un student sucevean efectuează Maratonul Messier în Horodnicul de Jos

Pe lângă cele circa 6000 de stele care se văd cu ochiul liber pe bolta cerească, mai există o categorie de aștri cu un aspect aparte, care nu sunt nici stele, nici planete, nici comete, deși unele dintre ele se aseamănă cu acestea din urmă. Încă din antichitate, oamenilor le-a atras atenția un nouraș din constelația Andromeda, o pată din constelația Racul, roiul de stele Pleiadele din constelația Taurul, roiul dublu de stele din constelația Perseu etc.
 

Odată cu inventarea telescopului, numărul acestor obiecte misterioase a început să crească. De asemenea, a început să crească și numărul cometelor și mulți astronomi căutau asemenea obiecte difuze, în speranța că vor descoperi vreo nouă cometă. Unul din astronomii care căutau asemenea pete cețoase, pentru a descoperi noi comete, a fost francezul Charles Messier (1730-1817), celebru la timpul său pentru descoperirea a 20 de comete. Spre surprinderea sa, el a descoperit mai multe pete cețoase pe care le-a numit „nebuloase” și care nu erau mișcătoare precum cometele. Pentru a nu confunda aceste nebuloase cu vreo cometă nouă, Messier s-a hotărât să facă un catalog cu ele. Folosind un telescop cu diametrul de 200 mm a început să caute pe cer nebuloase pentru a le stabili coordonatele. În cele din urmă, împreună cu alți prieteni astronomi, a întocmit un catalog de nebuloase care ulterior a fost completat până la 110 obiecte. Fiecare obiect din catalogul lui Messier poartă un număr precedat de inițiala M, care înseamnă prescurtarea de la Messier. De exemplu M13 este catalogat roiul de stele din constelația Hercule, M31 este galaxia din constelația Andromeda, M42 este Marea Nebuloasă din constelația Orion etc. Ulterior, datorită perfecționării instrumentelor de observație, s-au descoperit alte asemenea obiecte, unele de tip nou, de aceea s-au alcătuit cataloage mult mai mari. Cel mai cunoscut este New General Catalog – NGC (Noul Catalog General) în care sunt cuprinse 7840 de obiecte. În mod asemănător, în acest catalog fiecare obiect poartă un număr precedat de inițialele NGC. Astronomii numesc aceste obiecte „DSO”-uri, prescurtare care vine de la denumirea englezească pentru Deep Sky Ojects – obiecte din cerul îndepărtat. Deși cele 110 obiecte din catalogul Messier nu sunt și cele mai strălucitoare obiecte de pe cer, observarea lor este o datorie și o provocare pentru toți pasionații de observații astronomice. În acest scop astronomii amatori, și nu numai organizează adevărate campanii de observare a obiectelor Messier. Una din aceste campanii se numește „Maratonul Messier”, în care participanții se întrec în a observa cât mai multe „M-uri” într-o singură noapte. Pentru aceasta se alege luna martie, când Soarele se află într-o zonă fără „M-uri” și când Luna este puțin vizibilă. Anul acesta, pentru Maratonul Messier a fost aleasă perioada 20-29 martie și la el au participat asociații astronomice din India, Mexic, USA și România. În țara noastră, inițiatorul acestei acțiuni este astronomul amator prof. Sorin Hotea, din Sighetul Marmației, care organizează Maratonul Messier începând din anul 2004. Dacă pe vremea lui Messier nu se cunoștea exact structura fiecărui obiect din catalogul său și toate erau numite cu termenul generic „nebuloase”, ulterior s-a convenit că prin nebuloase să se înțeleagă numai norii mari de gaze și praf cosmic din galaxia noastră. În catalogul Messier sunt cuprinse 38 de galaxii, 27 de roiuri stelare globulare, 27 roiuri stelare deschise, 5 nebuloase difuze, 5 nebuloase planetare, 16 resturi de supernove, o stea dublă și un asterism („asterismul” este o asociație de aștri cu o denumire proprie, care poate face parte dintr-o constelație, dar nu este o constelație propriu-zisă: de ex. Carul Mare este un asterism care face parte din constelația Ursa Mare). Majoritatea obiectelor Messier se pot vedea și cu un binoclu bun (11×80, 15×80, 20×80), dar cel mai bine este să folosim o lunetă cu diametrul obiectivului de cel puțin 80 mm sau un telescop cu diametrul oglinzii de cel puțin 114 mm. Mai multe detalii se pot găsi la adresa http://www.astroclubul.org/sorin/. Printre cei care s-au înscris la Marartonul Messier organizat în țara noastră acum, în 2009, se află și Constantin Pșenițchi, student la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Pasiunea pentru astronomie i-a cultivat-o profesorul său de fizică Ilie Cosovanul, de la Colegiul Tehnic „Tomșa Vodă” din Solca, căruia îi aducem mulțumiri pe această cale. În 2008 a participat și la Olimpiada Națională de Astronomie, iar în 2007 și 2008 a participat la observațiile de meteori din cadrul Festivalului astronomic „Nopți de Perseide” de la Horodnic de Jos, unde revine cu plăcere ori de câte ori este ceva interesant de observat pe bolta cerească și nu se poate vedea din Suceava, datorită poluării optice.Aici, în livada din spatele casei personale, subsemnatul și-a construit un mic observator astronomic dotat cu un telescop cu diametrul oglinzii de 250 mm și distanța focală de 1250 mm, pe care-l pun la dispoziție cu mare plăcere pasionaților de astronomie. Având în vedere că locul este ferit de poluarea optică și cu vizibilitate spre orizont de jur împrejur, condițiile de observare a obiectelor Messier sunt ideale. Înarmat cu pasiune și răbdare, în noaptea de 28/29 martie, Costică a reușit să se claseze pe locul trei, observând 65 din cele 110 obiecte Messier; probabil ar fi observat mai multe dar, după ora două noaptea, cerul s-a înnorat. Menționăm că la actuala ediție a Maratonului Messier au participat 14 astronomi amatori români, care au observat între 4 și 78 de M-uri. În încheiere, adăugăm faptul că astronomii amatori din țara noastră pasionați de astfel de observații s-au constituit în Clubul Messier și că, pentru ediția de anul viitor, Costică și-a propus să antreneze și alți tineri și să organizeze o filială a Clubului Messier la Planetariul Suceava. Muzeograf DIMITRIE OLENICI Planetariul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: