Tradițiile cultural-meșteșugărești ale huțulilor, puse în valoare la Moldovița

Îmbrăcați în straie tradiționale, locuitori din Moldovița, din localități învecinate – Vama, Paltinu, Vatra Moldoviței, Brodina –, dar și din Dorohoi și Câmpulung Moldovenesc, s-au întâlnit în duminca Floriilor la Moldovița, pentru a participa la a III-a ediție a Festivalului Ouălor Încondeiate.
 

După ce în anii anteriori manifestarea s-a desfășurat în spații mai restrânse, în acest an autoritățile locale au dorit să inaugureze noua sală de sport din comună cu acest festival, care se dorește a căpăta de anul viitor caracter internațional prin participarea încondeietorilor din Ucraina. Primarul comunei, Traian Iliesei, consideră că înainte de 1989 și chiar și după această perioadă s-a pierdut foarte mult din obiceiurile localității, iar echipa tânără de la primărie încercă să “readucă în actualitate și să repună în valoare obiceiurile așa cum le-au păstrat părinții și bunicii noștri. Și noi, la rândul nostru, trebuie să predăm ștafeta celor care vin după noi”. După slujba de sfințire a sălii de sport, oficiată de un sobor de preoți, avându-l în frunte pe pr. conf. univ. dr. Florin Bucescu, încondeietorii și-au demonstrat măiestria. Moldovița revine în arta încondeierii Cei aproape 100 de participanți au prezentat pe ouăle expuse motive tradiționale vechi, stilizate, pascale, zoomorfe (cocoșul, coar-nele berbecului), fitomorfe (grâul, ghinda), cosmogonice (steaua, soarele) și schizomorfe (urzitoa-rea, grebla), dar și icoane, scene religioase. Festivalul urmărește punerea în valoare și promovarea tradițiilor cultural meșteșugărești ale etniei huțule din Bucovina și s-a desfă-șurat pe trei secțiuni. La prima, ouă încondeiate, au participat a-dulți și copii, la a doua, gastro-nomie, pensiunile din Moldovița și-au prezentat oferta de mâncăruri de post, tradiționale, mâncăruri din pește și dulciuri de casă. În a treia secțiune, artă tradițională veche, prin efortul învățătoarelor Angelica Balabasciuc și Diana Prescurneac, au fost etalate obiectele păstrate cu grijă în lada cu zestre – tablouri, 30 de icoane, unele cu o vechime de peste 200 de ani, fotografii și manuscrise vechi care fac parte din colecții particulare din Moldovița. Pavel Blaj, reprezentantul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, a apreciat că festivalul „demonstrează că Moldovița revine în forță pe locul care i se cuvine, acela de fruntașă în Bucovina”. Tradiții născute „în tinda bisericii” Conform pr. protopop de Câm-pulung Moldovenesc Aurel Goraș, manifestarea este o recunoaștere a ceea ce are biserica, a valorilor bisericii, pentru că, potrivit lui, „toate aceste tradiții s-au născut, dacă se poate spune așa, în tinda bisericii”. “Și iată că astăzi le po-tențăm, dându-le și această di-mensiune culturală, și această di-mensiune turistică. Ceea ce avem noi ar trebui să vadă și alții. În ceea ce privește oul încondeiat, se pare că alții ne-au luat-o înainte, dar asta nu înseamnă că ei au ceea ce avem noi aici. Noi nu trebuie să aducem din alte sate prea mulți încondeietori. Moldovița, Argel, Izvoarele Sucevei, Brodina sunt locurile cele mai nimerite, locurile tradiționale de încondeiere a ouălor. Iată că aceste tradiții au fost preluate de oameni mai tineri și acest lucru nu poate fi decât unul pozitiv. Icoana veche, fotografiile vechi cu rame scorojite în care apar bătrâni în costumul popular sunt niște valori extraordinare. Să păstrăm și, pe cât putem, să nu pierdem zestrea aceasta a bunicilor noștri”, a spus pr. Aurel Goraș. Meșterii populari – “tezaure vii” ale Moldoviței Ideea unui festival al ouălor încondeiate la Moldovița aparține unei cunoscute artiste a înnobilării oului din Moldovița, Lucia Con-drea. După ce a adunat premii în concursuri naționale și interna-ționale cu ouă lucrate cu mare precizie și rafinament, dna Lucia Condrea a avut ideea de a crea o competiție între încondeietorii din Moldovița, prin organizarea, în urmă cu 3 ani, a primei ediții a festivalului. “Moldovița trebuie să fie cunoscută mult mai mult”, își dorește ea. “Ideea de a organiza un asemenea festival este firească în localitatea noastră, unde există o tradiție de secole în arta înschistririi ouălor de Paști, iar meșterii populari, aceste tezaure vii, merită recunoscuți de o lume întreagă. Dorim ca Moldovița să devină o localitate emblemă a meșteșugului închistririi ouălor. Meșteșugul închistririi ouălor de Paști, care a dus faima Moldoviței, s-a perfecționat mai ales în rândul huțulilor, care l-au transformat în artă adevărată. Incontestabil, cele mai fru-moase, mai reprezentative și mai sugestive ouă închistrite purtătoare a simbolurilor vechi sunt ouăle ce provin din teritoriile locuite de huțuli. Huțulii sunt recunoscuți pentru măiestria de a realiza ouăle pascale, emblematice pentru ei”, ne-a declarat dna Lucia Condrea. Tradițiile sunt pe mâini bune Juriul, condus de pr. prof. univ. dr. Florin Bucescu, a avut o mi-siune foarte dificilă pentru departajarea concurenților; au fost acordate premii de excelență, și locuri I, II, III. La secțiunea ouă încondeiate – adulți, juriul a acordat 6 premii. Printre câștigătoare se numără Georgeta Ungureanu, Aurelia Chi-miac, Liliana Nichitean, Violeta Șecman, Violeta Semeniuc, Doina Mehedeniuc. Printre copiii care au primit diplome pentru talentul lor se numără Mihaela Medviciuc, Loredana Simionovici, Oana Drelciuc, Grupul de copii de la Școala Nr. 3 „Bogdan Vodă” Câmpu-lung Moldovenesc, Grupul „Plai de Dor” de la Grupul Școlar “Vasile Cocea” Moldovița, Grupul de copii de la Școala Nr. 1 „Teodor Darie” Câmpulung, îndrumător Otilia Mahu. S-au acordat și două premii pentru creativitate: Tincuța Toma – Vama și Ana Balan – Moldovița. “Se spune că aceste ouă sunt scrise, dar scrierea aceasta a ouălor, închistrițarea lor, cum se spune în Bucovina, înseamnă scrierea numelui celui care umblă cu chișita pe ou în cartea mântuirii neamu-lui nostru creștinesc și românesc. Ziua “Florilor” este foarte potrivită pentru ouăle încondeiate care sunt ca niște flori. Dar ce fel de flori sunt ouăle încondeiate? Sunt niște flori duhovnicești. Această inițiativă a primăriei, a parohiei, a județului și a dumneavoastră o găsesc excepțională în relansarea tradițiilor culturale ale Bucovinei, care o perioadă de timp au fost neglijate. Deja s-au scurs aproape 25 de ani de când nimeni nu mai face referiri mari asupra producțiilor folclorice din Bucovina, care au fost dintotdeauna de excepție. Ar fi bine să mai fie luați în vedere bătrânii, care știu multe dinainte de războaie și ne pot spune cine a mai locuit pe aici, care erau datinile odată. Ceea ce faceți dumneavoastră aici este ceea ce trebuie făcut să ne cunoaștem valorile, să respectăm tezaurul nostru cultural și spiritual. Toate datinile acestea nu au apărut pe un teren gol, ele au apărut datorită bunelor credințe a locuitorilor de aici”, au fost cuvintele cu care pr. prof. univ. dr. Florin Bucescu s-a adresat celor prezenți. La secțiunea artă tradițională veche, au primit premii Angelica Balabasciuc, Diana Prescurneac, Lucia Condrea (membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România), Viorel Prindii, Genoveva Iliesi. La secțiunea gastronomie, juriul a acordat premii de excelență: Grupul de copii „Plai de Dor”, Grupul Școlar „Vasile Cocea“ Moldovița, SC Mixaj SRL Moldovița, Pensiunea „Mica Bucovină”. S-a acordat și un premiu post mortem – Gică Iliesi, pentru promovarea și păstrarea tradițiilor huțule în Moldovița. S-au mai acordat premii de excelență pentru programul artistic oferit turiștilor: Grupul „Plai de Dor”, de la Grupul Școlar „Vasile Cocea” Moldovița, îndrumător prof. Elisabeta Bârleanu, coregraf prof. Alina Trufan, Grupul de copii de la Școala Putna – Secrieș, îndrumător – Doina Iliesi și Doina Mehediniuc, Grupul de copii de la Școala Râșca, îndrumător – Paraschiva Iliesi, Școala Nr. 4 Câmpulung Moldovenesc. Juriul a apreciat în mod deosebit participarea numeroasă a copiilor la acest festival, copii care promit să-și depășească profesorii care i-au inițiat în acest meșteșug, copii care oferă o dovadă că tradițiile sunt pe mâini bune.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: