Un punct de vedere

Violența noastră cea de toate zilele

Explicația termenului violență este dată pe larg în dicționar: nestăpânire în fapte, în vorbire, folosirea forței, încălcarea ordinii legale, constrângerea (șantaj), furia, mânia, impulsivitatea, care duc la situații nefaste. Ne amintim cu toții de zilele și nopțile din decembrie ’89, când suna ca un refren peste vacarm cerința-rugăminte: „Fără violență!”. Cu toate acestea au murit oameni, iar urmașii lor trăiesc cu sufletul rănit, fără vindecare.
 

Un singur lucru ne-ar vindeca puțin: adevărul despre rolul jucat de „turiștii străini”, ca să nu învinuim pe nedrept pe nimeni. S-au făcut apoi apeluri la conciliere, adică la înlăturarea divergențelor, la împăcare, la punerea de acord a contradicțiilor. Ne era și ne este atât de necesară pentru vindecarea neamului, care, de atâtea ori în istorie, ani mulți a trebuit să stea în genunchi. Au apărut apoi numeroase partide cu poziții opuse, „democrația” dezordinii totale, legi noi, dar și interese externe noi și tot mai „binevoitoare”, încât românii nu se mai recunosc între ei. În școli violența a început prin alungarea unor dascăli, prin refuzul repartițiilor după absolvire, tinerii devenind șomeri și emigranți. Ținuta vestimentară, respectul pentru muncă (fie ea și voluntară) au dispărut, făcând loc vulgarității și bătăilor. Urmează, probabil, folosirea armelor de foc, după exemplul „țărilor dezvoltate”. În deschiderea noastră spre lume, au năvălit dejecțiile: droguri, sida, pedofilia, violuri, crime și sinucideri la tot ceasul. Dispariția locurilor de muncă a generat o nouă pătură socială: boschetarii, hoți și șarlatani de toate dimensiunile. Armata de magistrați, oameni ca și noi, nu mai poate face față, într-o judecătorie mică având loc și cât 65 de procese pe zi! Uneori și legea este „pentru unii mumă și pentru alții ciumă”! Unii criminali sunt eliberați fiindcă „nu pot suporta detenția, nu le permite starea de sănătate” (nu fac aluzie la cei doi ostași!). Dar cum își trăiesc întreg restul vieții cei rămași fără fratele sau tatăl sau sora ucisă? „Drepturile omului” – sintagmă devenită demagogică – atâta timp când nu presupune dreptul fiecărui născut la viață, este mereu prezentă, dar și falsă. O legislație, clară, logică, obiectivă ne-ar salva pe toți de la o sufocare sigură. Dar trăim pe viu și o violență politică: se sfâșie românii între ei pentru putere, mai ceva ca o haită de lupi flămânzi de la o biată căprioară muribundă cu numele de România. Și tot peste Ocean ni se dă adresa pentru a lua exemplu și a nu fi surprinși de violență. Noi nu uitam că puterea de peste Ocean – fără să le facem nimic – ne-au „înzestrat” în 12 aprilie 1944 cu un cimitir de morți prin bombardament: cimitirul „Sf. Vinere” din București. Și mai păstrăm o amintirea vie din timpul războiului rece: gândacul de Colorado de care nu mai scapă cartofii noștri, pe care-i consumăm tratați cu chimicale. Că și comunismul s-a instalat la noi în urma înțelegerii între Rusia, America și Anglia, o știm. Mai nou aflăm că și fruntașii țărăniști, cu rezistența din 1946 și-au găsit sfârșitul, incitați, organizați și sponsorizați de C.I.A. (cartea „Moștenirea de scrum” rev. Historia – oct. 2008). De ce să nu recunoaștem că e bună confruntarea, că nu suportăm dictatura, că normal e ca sus cel mai bun să fie ales? Noi, humorenii, de câțiva ani trăim un sentiment de mândrie că orașul nostru a ieșit la lumină din norul cenușiu și că, în sfârșit, peisajul minunat, prin care a zburat istoric și Ștefan cel Mare cu oastea lui, unde a poposit și s-a rugat Cerului, este cunoscut în țară. Oamenii locului, atât de așezați ca fire, recunosc meritul primarului Marius Ursaciuc, pe care l-au votat în mare majoritate nu pentru culoarea politică, ci pentru culoarea omeniei și a hărniciei. Printre primele fapte a fost și aceea de a asigura un adăpost pedepsiților de soartă, care dormeau prin piață, prin gară și prin parcuri. Dacă în lupta politică s-a scotocit și în biografia lui pe când avea vreo 19 ani, asta tot violență se cheamă. Atunci, ca artist amator în trupa „opt fără cârmaci”, a putut fi șantajat cu amenințarea de a fi exmatriculat, iar acum șantajul are culoarea „lustrației” și motivul invidiei și scopul ciolanului. Oricum, humorenii sunt acum mai mult de partea lui. Și cât de credibile pot fi toate înscrisurile, dacă și banii pot fi atât de ușor falsificați? Și dacă iar dăm o fugă peste Ocean, aflăm acum că și armele de ucidere în masă din Irak au fost fabricate de C.I.A. (revista „Historia” oct.2008). Și cu toate acestea „în numele dreptului omului”, al „democrației” (nu al petrolului !!!) acolo mor oameni de câțiva ani și chiar fii de români! Poate ar fi bine să ne amintim că viața e doar una și prea scurtă și să ne întrebăm dacă este unul dintre oamenii politici care are dreptul să arunce cu piatra. Și să ne amintim că și Iisus a fost trădat doar pentru niște arginți, trădarea ducând la cea mai crudă violență. Noi, cei cu amintiri, îi considerăm demagogi, ipocriți, nerușinați pe cei care au studiat în trecut chiar cu burse în străinătate și nu numai că nu și-au anulat titlurile obținute, dar atacă violent liniștea oamenilor simpli. Fac mereu, oricum și oricând trimiteri negative la securitatea statului, armată de care nu se poate lipsi nici o țară. Iată că unul din rândul acestei formațiuni – Putin – s-a impus pe plan mondial, punând în umbră multe strategii. Românii, prin fire sunt iertători, solidari și dornici de un trai decent și pașnic. Noi, bucovinenii sperăm că readucem pădurea înapoi pe dealuri și pe români acasă. Nu renunțăm la proverbul: „Fie pâinea cât de rea / Tot mai bună-n țara ta”. Zilele trecute, o colegă (F.B.), cu lacrimi în voce și-n ochi, îmi spunea că un copil a stat toată ziua cu capul pe bancă. La întrebarea ce-l doare, a răspuns: „Aseară, tata a plecat în Italia …” Este o violență cumplită și lipsa locurilor de muncă, un motiv care ar trebui să-i unească pe oamenii politici din România. Prof. VIORICA LAVRIC Gura Humorului

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: