Un leu pentru vremea rea…

Un meșter clujean în vârstă de 78 de ani încă mai repară umbrele sucevenilor > Bătrânul nu cere clienților în schimbul serviciilor sale decât prețul unei pâini
Evoluția și progresul tehnologic au dus, inevitabil, și la dispariția unor meserii. În urmă cu 20 sau 30 de ani, în municipiul Suceava funcționau zeci de ateliere de reparații de ceasuri, umbrele, brichete, vopsitorii și croitorii sau cizmării. Pe zi ce trece, tot mai puțini tineri aleg să deslușească tainele acestor îndeletniciri, iar uneltele de lucru ale meseriașilor devin piese de muzeu. Un bătrân în vârstă de 78 de ani, originar din Cluj, își câștigă existența reparând umbrele pe care proprietarii se pregătesc adesea să le arunce la gunoi. Cu alte cuvinte, meșterul le prelungește perioada de folosire. Gheorghe Kurta este pensionar și călătorește cu trenul prin mai toată țara. Se deosebește de restul călătorilor prin halatul bleumarin, de protecție, precum și prin nelipsitele și greoaiele unelte îngrămădite într-un „diplomat” din material plastic și o geantă decolorată, legată cu sârmă acolo s-a rupt, fără de care nu pleacă nici-unde.
 

Gheorghe Kurta – Un meșter clujean în vârstă de 78 de ani încă mai repară umbrele sucevenilor

În urmă cu câteva zile, bătrânul a ajuns iar la Suceava, unde are o soră. Noi l-am găsit pe str. 6 Noiembrie, unde, într-o zi ploioasă, își practica meseria. Gheorghe Kurta stătea pe o bancă, având în jur câteva umbrele uzate, rupte, pe care posesorii intenționau să le arunce. Meșterul s-a angajat însă să le repare contra unor sume foarte mici de bani, 1 leu sau 2 lei. Trusele de scule aflate pe bancă, la îndemână, erau deschise, iar sculele, frumos ordonate, nu care cumva să se piardă vreo piuliță, un șurub sau vreun arcușor care ar fi putut salva „de la moarte” o umbrelă. Bătrânul a învățat meserie urmând cursurile unui liceu de arte și meserii din Sighișoara. După finalizarea studiilor, s-a angajat în cadrul unei cooperative meșteșugărești. Din nefericire, apăsătoare drame nu l-au ocolit pe Gheorghe Kurta. Soția și unul dintre copii i-au murit… “Am terminat liceul cu profil mecanică fină. Am muncit zeci de ani în cooperativa meșteșugărească și apoi m-am pensionat. Am reparat și umbrele, și ceasuri. Acum nu mai pot repara ceasuri, pentru că vederea nu mă mai ajută. Sunt bolnav, sufăr de diabet. Mai câștig câte un bănuț reparând umbrele. Am și o pensie de 350 de lei, dar care nu-mi ajunge”, spune bătrânul. Meșterul susține că nu pierde ocazia să salveze câte o umbrelă nici atunci când se află în tren. “M-a rugat o doamnă, nu demult, să-i repar umbrela pe când eram în tren. Sigur că nu i-am luat bani”, mai povestește bătrânul. Este aproape imposibil ca bătrânul meșter să nu atragă atenția trecătorilor. De cele mai multe ori, cei mai tineri trec însă nepăsători, în vreme ce persoanele mai în vârstă se opresc și se interesează cum ar putea să-și repare umbrelele. “Am umbrelele nepoțelelor pe care aș vrea să le repar…”, ne-a mărturisit o clientă a bătrânului meșter.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: