Cu masterat sau fără masterat ?

În unele universități din țară, absolvirea concomitentă a două promoții de licențiați, anul acesta, a provocat o harababură totală în cazul admiterii la masterat. Ele s-au limitat doar la separarea lo-curilor pentru tinerii care își finalizează în vară studiile de licență pe model de 4, respectiv 3 ani, nestabilindu-și reguli clare în ce privește criteriile de departajare la admiterea la studiile de masterat. În această privință, ministerul a fost des-tul de voalat în sugestii, precizând doar că trebuie să fie două tipuri de admitere; deci, teoretic, și concursul trebuie să fie diferit. “Mai departe, e treaba universităților ce probe vor pune”, a precizat un reprezentant MEC. Astfel se face că universitățile s-au organizat diferit în ce privește masteratele: “Al. I. Cuza” din Iași, de pildă, și-a obligat viitorii masteranzi să treacă prin aceleași probe de admitere, in-diferent de numărul de credite acumulate în timpul primului ciclu universitar, iar “Babeș Bolyai” din Cluj a lăsat admiterea neschimbată, diferențiind numărul de semestre pen-tru cele două promoții.
 

Universitatea “Ștefan cel Mare”

Universitatea Suceava, „acordată” deja la Bologna La Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, situația este mai așezată pe făgașul normal, iar masteratele sunt “aliniate” la noile reguli eu-ropene. Au fost implemen-tate, pentru prima dată în Ro-mânia, două tipuri de mas-terate. Unul de aprofundare, destinat licențiaților Bologna, care încheie 3 ani de studiu, masterat cu durata de 2 ani, pe care l-au introdus facul-tățile Istorie și Geografie, Li-tere și Științe ale Comunicării, Științe Economice și Admi-nistrație Publică și Științe ale Educației. Celălalt este maste-ratul de pregătire comple-mentară, pentru absolvenții a 4 ani de licență, cu durate va-riind între 1-2 ani, care se regăsește în 7 facultăți su-cevene, din cele 9 care func-ționează în total. Începând din acest an, lo-curile sunt distribuite separat pentru ciclul II în sistem Bologna și pentru programul master după modelul vechi. Potrivit acordului de la Bolog-na, care are în vedere și re-cunoașterea diplomelor uni-versitare în Uniunea Europea-nă, învățământul superior din țara noastră este organizat pe 3 cicluri succesive: 3 ani li-cență, 2 ani masterat, 3 ani doctorat. Această nouă formă de învățământ asigură cali-ficarea graduală a specialiș-tilor cu studii superioare și permite angajarea lor în spațiul U.E. pe baza creditelor transferabile. „Masteratul devine obligatoriu…” Cu mici excepții, toate facultățile din Suceava care au masterate, indiferent din ce sistem de învățământ provin licențiații, și-au stabilit criterii de departajare la admite-rea la masterat. Unele sunt mai drastice, precum cele de la Facultatea de Litere și Ști-ințe ale Comunicării sau la Istorie-Geografie, care au stabilit ca probă eliminatorie interviul; la celelalte, admiterea la masterat se efectuează în funcție de media calculată pe baza unei formule care di-feră de la facultate la facultate. Se știe că masteratul oferă, prin planul de învățământ și programele analitice ale dis-ciplinelor, o pregătire de spe-cialitate aprofundată, în con-cordanță cu nomenclatoarele de specializări, compatibile cu cele din țările spațiului UE. A urma unul sau chiar două masterate, după definitivarea studiilor, nu mai reprezintă acum nici moft, nici modă, știut fiind faptul că, odată cu schimbările suferite în socie-tatea românească, și angajato-rii și-au schimbat pretențiile. Apoi, mulți absolvenți de facultate s-au reorientat spre joburi din alte domenii decât cele în care s-au pregătit, fiind nevoiți să se respecializeze. Astfel, se întâmplă ca un ab-solvent de litere să fie nevoit să se specializeze în protecția mediului sau un medic, în management. Sociologii spun că, în viitor, exigențele vor fi din ce în ce mai mari, iar gă-sirea unui loc de muncă și an-gajarea pe post se va face după absolvirea unui masterat în domeniu. Ipoteză întărită de decanul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu: “Masteratul devine obliga-toriu pentru a intra ca profesor în învățământul liceal, dar și pentru angajatorii care impun anumite rigori. Când numărul absolvenților e foarte mare, atunci masterul devine adevă-ratul mijloc de perfecționare și selectare a adevăratelor valori. La master se face o selecție, de aceea va fi și o admitere, pentru că numărul de locuri e limitat”. Necesita-tea absolvirii unor studii de masterat este accentuată și de prodecanul Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, prof. univ. dr. Horia Bîrleanu: “Absolvenții cu 3 ani nu vor putea lucra decât în învăță-mântul preliceal, iar atunci va fi obligatoriu masteratul. Cu timpul, toți vor face studii speciale prin masterat, acesta va fi obligatoriu pentru toți din învățământ liceal, chiar și pentru cei care au absolvit 4 ani”. Specializări noi și peste 2000 de locuri la master Universitatea suceveană a venit anul acesta, pentru mas-terat, cu 330 locuri, la învăță-mântul fără taxă, și 923 la cel cu taxă, pentru absolvenții de 4 ani, și cu 250 locuri subven-ționate de stat și 636 cu taxă, pentru absolvenții care ter-mină 3 ani. Șapte dintre facul-tățile care au avut masterate și până acum mențin o parte dintre ele, cele 4 care sunt or-ganizate după sistemul Bolog-na având titluri noi de mas-terate, conform cerințelor, dar și în funcție de nevoile pieței de muncă. În premieră, Facultatea de Științele Educației are studii de masterat, din acesta an, la zi, cu durata de 2 ani, fiind vorba despre Comunicare di-dactică și Managementul instituțiilor educaționale. “La Litere avem anul acesta masterate noi, cu durata de 2 ani, Hermeneutică și ideologie literară, Literatura română în context european, Tendințe actuale în studiul limbii și lite-raturii române, Strategii persuasive ale limbajului în co-municare și relații publice, Cultură și civilizație britanică în contextul globalizării. Conform acordului de la Bologna, Teoria și practica traducerii are acum durata de 2 ani, la fel și Semiotica limbajului în mass-media și publicitate. Acele programe care nu au fost transformate pentru o durată de 2 ani continuă și anul aces-ta, cu o durată de un an: Lite-ratura română postbelică, Co-municare și relații publice ca-re nu au fost transformate”, a precizat dl Bîrleanu. Potrivit decanului acestei facultăți, “sunt specializări noi, care pun în evidență preocupările colegilor noștri care vor să predea aici”. “S-a creat posibi-litatea să venim în întâmpina-rea absolvenților cu propu-neri, aș zice, provocatoare. Masterul înseamnă speciali-zare într-un anumit domeniu și perfecționare. Am ținut cont și de interesul neconstestabil al absolvenților care vor de-veni profesori de limba și lite-ratura română, care au nevoie de noi competențe, și de do-meniile în care colegii mei s-au specializat. În general, la aceste masterate vin absol-venții de litere, la semiotică vin și absolvenți de la alte spe-cializări. În principiu, există această libertate, în practică e mai greu. Oricum, nu poate să facă un master în teologie ci-neva care n-a studiat teologia. Există niște rigori la nivelul competențelor, pe care nu ori-cine poate să le îndeplinească”. Facultatea de Istorie-Geo-grafie are anul acesta 12 mas-terate, după sistemul Bologna, și 3 după vechiul sistem. Sunt specializări noi și deosebite, adaptate problematicii actua-le: Managementul relațiilor internaționale și al cooperării transfrontaliere, Tradiție și inovație în turismul cultural religios, Protejarea, valorifi-carea și managementul patri-moniului, Tradiție și inovație în managementul actului politic, Turism și dezvoltare regio-nală, Consiliere și adminis-trare în resurse umane ș.a. O altă facultate cu masterate în premieră, cu durata de 2 ani, destinate absolvenților de 4 ani, este Ingineria Ali-mentară. “Avem masteratele Controlul și expertiza produ-selor alimentare și Manage-mentul calității produselor alimentare și a mediului. A fost o cerere foarte mare de a introduce aceste masterate, din partea absolvenților, dar și din cea a producătorilor. Sunt oameni care lucrează în domeniul produselor alimen-tare și nu au studii de specia-litate. Piața cere de foarte mult timp aceste specializări, cam de 3-4 ani. Anul trecut am avut cursuri postuniversitare pen-tru siguranța produselor ali-mentare, unde au fost studenți care lucrează la Direcția Sanitar-Veterinară, Direcția Agricolă sau la societăți comerciale care produc alcool, produse din carne sau de panificație. Toți cei care au fost la studiile postuniversitare vor să vină acum și la masterat, pentru că lumea vrea să fie calificată. Este un județ cu potențial pentru dezvoltarea industriei alimentare”, a declarat conf. univ. dr. Gabriela Pop, de la această facultate. Prof. univ. dr. Elena Hlaciuc, decanul Facultății de Științe Eonomice și Administrație, facultate care are 5 masterate pentru cei care termină 4 sau 5 ani, din care 3 acreditate, și altele 5 noi, ne-a precizat că sunt mai puțini doritori să urmeze cursuri postuniversitare și mai mulți tentați de masterate, aceștia preferând “să acumuleze mai multe cunoștințe”. “Avem la masterate medici care doresc să fie șefi de secție sau persoane care lucrează în domeniile tehnice. Sunt foarte mulți din domeniul administrației publice, pentru că UE le solicită să aibă specializare. Cel mai solicitat masterat este Managementul în administrație publică, pentru că toți cei care lucrează în administrația publică au fost obligați să-l urmeze. Deși e un subiect de actualitate, masteratul Economie și globalizare nu a avut succesul scontat”, ne-a precizat prof. Hlaciuc. Așadar, a urma un masterat în ziua de azi reprezintă o necesitate, dictată nu de “fitza” de a avea un titlu în plus, ci de necesitatea de a te adapta nevoilor actuale, pentru a putea trăi la standardele europene.

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI