De la CNA citire

Pentru ca relatarea despre monitorizarea lingvistică întreprinsă sub egida CNA să nu rămână fără un oarecare folos practic pentru cititorii interesați ai ziarului „Crai nou”, adăugăm un episod pe aceeași temă, dar consacrat efectiv unor abateri flagrante de la normele limbii literare, devenite de-a dreptul feno-mene prin frecvența lor îngrijorătoare.

 

Ele sunt enumerate (fără a fi epuizate) chiar în primul raport: ”dezacordurile, folo-sirea relativului care fără prepoziția cerută, forme pre-cum vroia, să aibe etc.”. De asemenea, în cel de-al treilea raport se accentuează asupra unor categorii de greșeli grave, din a căror lungă listă spicuim: greșelile de ortografie care „privesc folosirea cratimei” (absența: „și ma lovit” – Prima, 21.03; introducerea eronată: „Lăsa-ți, domnule, să vadă cum e aici” – Antena 1, 11.03); lipsa virguei care să izoleze un vocativ („Sărut mâna mamă” – Național TV, 18.03); prezentarea pe crawl a unor texte „lipsite de semnele diacritice ale alfabetului român”. În domeniul morfologiei, în același raport sunt combătute formele hibride vroiam, vroiai, vroia etc. (cu exemplificări pentru vreo 4 posturi TV); conjunctivul să aibe (3 posturi), indicativul prezent trebuiesc; încadrarea unor verbe la altă conjugare decât cea de care aparțin (formele greșite: v-ar displace, ne complacem; corect: v-ar displăcea, ne complăcem); forme de plural neacceptate (coșmare, victimile, ultimi-le; corect: coșmaruri, victi-mele, ultimele). Pentru sintaxă este semnalată, ca „una dintre cele mai frecvente greșeli întâlnite”, omiterea prepoziției pe la pronumele relativ care cu funcția de complement direct („un dosar care îl cunosc” – B1 TV, 5.03; corect: ”pe care îl cunosc”); apoi, dezacordul între subiect și predicat și cel al construcțiilor cu pronumele relativ care în genitiv („aderați la un grup a cărei ideologie” – Info-Pro, 7.03; corect: a cărui); dezacordul adjectivelor numerale („doisprezece episoade” – OTV, 4.03; corect: „douăsprezece episoade”; „douăzeci și unu de zile” – Prima TV, 2.03; corect: „do-uăzeci și una de zile”). În plan lexical, sunt aduse în atenție câteva „pleonasme supărătoare”(am pus ghili-melele, fiindcă ne temem ca nu cumva chiar această sintagmă preluată din raport să fie un pleonasm): „Un re-fren care poate fi posibil” (Radio România Actualități, 13.03); „detalii și multe alte amănunte în câteva minute” (ProTV, 6.03); ”mai reluăm o dată…” (Antena Satelor, 5.03); „Și din nou revenim la muzica populară” (Antena Satelor, 13.03). Încheiem exemplificările cu o „greșeală tipică” pe care, din păcate, o întâlnim în ultima vreme (o auzim și chiar… o citim) tot mai frecvent, fiindcă pare să fi creat o adevărată modă (de fapt, se întinde ca o plagă): apariția parazitară a conjuncției și după prepoziția ca (gruparea ca și): „care poate fi folosit ca și teren de joacă” (Antena 1, 3.03); „ca și director al…” (Radio România Actualități, 20.03). De unele dintre aceste erori ne-am ocupat deja mai pe larg la această rubrică (acum realizând un fel de recapitulare). Celorlalte poate le vom dedica episoade viitoare.