Un punct de vedere

Lucrările la Canalul Bâstroe continuă nestânjenite

Urmările parafării, semnării și ratificării Tratatului politic de bază dintre România și Ucraina din anul 1997 evoluează în defavoarea românilor. Platoul continental al Mării Negre este încă nedelimitat, pe Insula Șerpilor s-au construit edificii de interes public, inclusiv pentru armată, iar lucrările la Canalul Bârstroe continuă nestânjenite, toate fiind urmări ale unor negocieri grăbite și superficiale ale Guvernului CDR (PNȚCD-PNL-PD-UDMR).
 

Trecerea în anexa Tratatului politic de bază a delimitării platoului continental al Mării Negre a făcut ca și astăzi să se mențină confuzie, stări de tensiune între două țări vecine și chiar, într-o anumită măsură, diverse grade ale litigiului. Când spui delimitare pentru platoul continental, spui puțin față de realitatea din adâncul platoului care conține mari cantități de petrol și gaze naturale – adevărata miză a litigiului de aici. De aceea, în anul 1997 am apreciat – și apreciez și astăzi – că Ministerul Afacerilor Externe nu și-a făcut datoria cu competență, lăsând pe seama timpului soluționarea litigiului, iar timpul a lucrat până acum în defavoarea României. În legislatura 1996-2000 am avut participare, în măsura procedurilor parlamentare, la toate etapele parcurse pentru încheierea Tratatului româno-ucrainean din anul 1997. Am inițiat și două delegații parlamentare care și-au desfășurat activitatea în nordul Bu-covinei, pentru cunoașterea și abordarea unor probleme din domeniul educației și învă-țământului în comunitățile românești din Ucraina. Așa se explică prezența mea, acum, cu evaluări, evocări și chiar propuneri de soluții privind Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina și mai cu seamă privind consecințele a-cestui tratat și modul în care se respectă prevederile lui pentru cetățenii ucraineni de etnie română. Întrucât recent a avut loc reuniunea Convenției Espoo de la București, ne oprim în rândurile de față la câteva comentarii de interes pentru orice cititor. Subliniez că înțelegerea internațională la care au aderat 40 de țări, inclusiv România și Ucraina, cuprinde norme privind consultarea statelor vecine despre toate proiectele cu impact major asupra mediului. Delegațiile de la această Convenție au decis în unanimitate că Ucraina a încălcat prevederile tratatelor de mediu în cazul Canalului Bâstroe și au emis un avertisment pentru încetarea lucrărilor. După această întâlnire, Ucraina și-a luat angajamentul de a începe consultări cu țările afectate de construirea Canalului Bâstroe, în care privință a declarat că… „partea ucrai-neană este pregătită să semneze acorduri bilaterale cu partea română”. Autoritățile ucrainene promit consultări, dar tot ele spun că această lucrare – Canalul Bâstroe – nu este o problemă transfrontalieră, deoarece se realizează pe teritoriul Ucrainei. În realitate, Ucraina „nu a furnizat documentația completă a proiectului, nu a oferit României posibilitatea de a formula comentarii, publicului din România nu i s-a oferit posibilitatea de a transmite observații și nu au avut loc consultări între cele două țări pentru măsuri de reducere a impactului asupra mediului”. Construcția Canalului Bâstroe a început în anul 2004, ignorând protestele României și acordurile internaționale în problemele de mediu. Dar Canalul Bâstroe nu este doar o problemă româno-ucraineană, ci una de interes european prin urmările distructive asupra Deltei Dunării – rezervație naturală a Terrei. Regretăm că în anul 2007, la zece ani de la ratificare, cum prevede legislația internațională, în locul anunțării posibilității sau a promovării procedurilor denunțării Tratatului politic de bază dintre Ro-mânia și Ucraina, domnul președinte Traian Băsescu a declarat că autoritățile române, „slugi absolute” au lăsat „după ușă interesul național” la încheierea Tratatului româno-ucrainean. La guvernare atunci se afla Coaliția PNȚCD-PNL-PD-UDMR, iar domnia sa avea calitatea de ministru al transporturilor și de deputat PD în Parlamentul României. Pentru domnia sa cel mai ușor este să dea vina pe adversar sau pe altcineva! Socotim necesar ca Ministerul Afacerilor Externe și autoritățile române de mediu să dezvolte demersuri clare, directe și active pentru protecția acestui spațiu mirific din Europa – Delta Dunării. Pe lângă aspectul economic, acest spațiu – atât de complex, interesant și valoros pentru echilibrul ecologic – are o deosebită însemnătate pentru turism și cercetarea științifică din domeniul biologiei. În acest scop, autoritățile române vor trebui să angajeze și să valorifice și sprijinul autorităților europene de mediu.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: