Locuri în inimă

Dacă am avea posibilitatea să închidem în inimă locurile care ne sunt dragi, eu aș închide în inima mea Gara Burdujenilor și Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. În gară am lăsat sute de dimineți febrile din viața mea, iar mănăstirea înseamnă pentru mine un loc inconfundabil cu o încărcătură aparte. Pe strada Ioan Vodă cel Viteaz din Suceava se află Complexul mănăstiresc Sf. Ioan. Biserica are hramul Sf. Gheorghe, iar dimensiunile sale o fac să fie considerată un locaș de referință în evoluția arhitecturii în perioada cuprinsă între epoca lui Ștefan cel Mare și cea a lui Petru Rareș. Mănăstirea adăpostește moaștele marelui mucenic Ioan cel Nou, iar la începutul secolului XX a fost transformată în mănăstire auto-nomă. Locuitorii cunosc așezământul mai mult sub numele mucenicului.
 

„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și săvârșirea Sfântului Duh, a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Bogdan – Voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul Țării Moldovei, a zidit biserica Mitropoliei din Suceava, unde este hramul Sfântului marelui și biruitor Gheorghe. Și a început a o zidi în anul 7022 <1514> și n-a putut s-o săvârșească, iar fiul său, Io Ștefan Voievod, cu mila ui Dumnezeu domnul Țării Mol-dovei, cu ajutorul lui Dum-nezeu, de sub ferestre mai departe, a zidit-o și a săvârșit-o în anul 7030 <1522>, luna noiembrie 6, iar al domniei sale, anul al șaselea curgător. Și a fost sfințită de preafe-ricitul chir Teoctist“ – aceștia sunt ctitorii menționați în pisania slavonă. Mănăstirea a fost începută deci de Bogdan al III-lea în 1514 și terminată de Ștefăniță în 1522. În perioada de minorat al lui Ștefăniță-Vodă, când treburile Moldovei se aflau sub conducerea lui Luca Arbore, au fost continuate și lucrările bisericii care, după ce a fost sfințită, a devenit catedrala Mitropoliei Sucea-va, fiind loc de încoronare a domnitorilor Moldovei. Străbătând cu piciorul Su-ceava, oraș unic prin tihna pe care o degajă, nu poți să nu tresalți la gândul că aici în urmă cu sute de ani capetele încoronate scriau pagini învolburate de istorie. De la regretatul istoric Mircea Pahomi aflăm că în preaj-ma Bisericii Sf. Gheorghe, catedrala mitropolitană a Sucevei, a existat și un cimitir care se întindea foarte aproape de locaș. „În anul 1789,curtea mănăstirii a fost îngrădită cu un zăplaz, având și un ajutor de 200 de lei de la mitropolitul Iacob Ardeleanu (Stamate) de la Iași. Este posibil ca atunci să fi fost încastrate în zidul despărțitor dintre grădină și curte o serie de pietre funerare, cu inscripții care se păstrează până în prezent” afirmă cercetătorul. Un preot armean, Minas Pajașkian, publică în anul 1830, la Veneția, un jurnal în care scrie și despre așezământul din Suceava: „Este grandioasă vechea biserică a moldovenilor, cu hramul Sf. Gheorghe, după cum am văzut pe inscripția pusă deasupra porții. Înaintea altarului am văzut într-un coșciug învelit în argint, întregul trup al lui Sfântul Ioan din Trapezunt, acelui martir care pentru legea creștină, dispunând și învin-gând pe evrei, aceștia l-au trădat în mâna celor de altă lege – musulmană – care l-au torturat cu multe chinuri, apoi legându-l de coada unui cal, l-au plimbat prin stânci până și-a dat duhul. Acolo s-au arătat multe minuni, după cum se povestește. După ce și-a dat sfârșitul, calul a rămas nemiș-cat, până a venit poruncă să-l îngroape acolo. Ducele Su-cevei, auzind toate acestea, a solicitat trupul lui de la pașa Akkerman și ducându-l l-au pus în biserică cu alai gran-dios. Iar după ce leșii au luat Suceava, au transportat trupul sfântului la Jolfka, iar de 50 de ani locuitorii din această localitate rugând pe împăratul Iosif, l-au înapoiat în locul său, unde-l frecventează mulți pelerini”. În timpul primului război mondial, în anul 1914,sicriul cu moaștele mucenicului a fost dus într-o biserică românească de la Viena. În anul 1918 sicriul a fost readus și depus provizoriu în Biserica Ițcanii Vechi. La 28 iulie 1918, moaștele au fost așezate în Biserica Sf. Gheorghe din Suceava. An de an mii de pelerini din toate colțurile țării sosesc la Suceava pentru a se închina la moaștele mucenicului, legi-ferând astfel prin credință istoria unei așezări care își spune povestea prin fiecare piatră din pavaj…

Print Friendly, PDF & Email

Admitere USV

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: