Colecțiile Băncii de resurse genetice vegetale din Suceava, în pericol

De doi ani de zile de când au început lucrările de reabilitare, Guvernul dă bani cu țârâita, 2008 fiind unul crucial pentru colecțiile instituției, unice în țară
Din cauză că Guvernul nu-și respectă promisiunile de finanțare a lucrărilor de la Banca de resurse genetice vegetale din Suceava, unică în țară, aceasta riscă să-și piardă colecțiile adunate de-a lungul anilor. Execuția din cadrul proiectului de retehnologizare, reabilitare sediu și laboratoare a Băncii a demarat în 2006, valoarea sa totală fiind de 3,8 milioane de lei. Sumele sunt asigurate de Guvernul României, instituția având susținere financiară integrală de la bugetul de stat. În cei doi ani trecuți au fost derulate 2,3 milioane lei, așteptată fiind și diferența de 1,5 milioane lei. Disponibilizarea acesteia din urmă a fost aprobată, conducerea instituției așteptând și deschiderea efectivă a finanțării. Lucrările de construcții montaj costă 500 de mii de lei, restul urmând a fi investit în mobilier și dotări cu aparatură modernă de laborator.
 

„Să sperăm că vom primi cu adevărat acești bani, pentru că pe hârtie i-am avut și anul trecut. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a aprobat și în 2007 fondurile necesare pentru finalizarea execuției, dar la sfârșitul anului ne-am ales cu nimic”, arată directorul Silvia Străjeru, menționând că, în aceste circumstanțe, constructorul a lăsat – poate și pe bună dreptate – baltă obiectivul. Intervenția are la bază grave deficiențe de proiectare a acoperișului sediului instituției, precum și adoptarea unei proaste soluții de eliminare a apelor pluviale, care au adus permanente necazuri. Din considerente mai mult estetice, sistemul de preluare a precipitațiilor a fost amenajat prin interiorul imo-bilului, pe deasupra acesta fiind și subdimensionat. Așa se face că, din cauza capaci-tății mici de preluare, apa s-a infiltrat în pereți, structura de rezistența având foarte mult de suferit. „La vremea aceea, laboratoarele au fost afectate, pentru că, atunci când ploua afară, ploua și la noi, în sediul Băncii”, povestește Silvia Străjeru. Viabilitatea semințelor scade, iar o cultură de cartofi veche de 20 de ani este în pericol de a fi compromisă Formele vechi și populațiile locale țărănești de vegetale sunt resurse deosebit de importante pe care Banca le colectează și păstrează în colecțiile proprii, astfel încât, datorită calităților deose-bite, acestea pot fi reintroduse, la nevoie, în cultură. Trecerea pe linie moartă a laboratoru-lui de conservări în vitro a pus însă în pericol colecția de cartofi. „Cartoful este o plantă cu înmulțire vegetativă, prin tuberculi. Această colecție este păs-trată în mediu de cultură artificială, într-un laborator specializat. Acesta nu a mai funcțio-nat de mai mult de un an de zile, întrucât nu poate fi asigurat mediul steril. Înainte de plan-tare pe un mediu proaspăt, plantulele respective nu rezistă decât 2 ani, iar dacă nici în 2008 nu vom avea laboratorul, pierdem o colecție muncită de 20 de ani”, spune Silvia Străjeru. Directorul Băncii de resurse genetice vegetale mai semnalează că, în absența camerelor de uscare, nici starea colecțiilor de semințe nu este prea bună, acestea pierzându-și treptat viabilitatea. Din cauză că laboratoarele sunt dezafectate, activitatea se desfășoară în condiții deosebit de grele. Anul trecut, din această cauză nu a putut fi organizat, decât la nivel teoretic, un curs de bio-tehnologie și conser-vare a resurselor genetice, într-un program susținut de partenerii suedezi și cu participarea mai multor țări. De asemenea, într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și coordonat de partea germană, ar trebui făcute analize bio-chimice la un număr de 380 de variante de ovăz cultivate în câmpul experimental. Întrucât laboratorul de chimie este nefuncționabil, analizele nu pot fi efectuate, iar raportările nu ajung la coordonatorul de proiect din Germa-nia. „Manifestări, proiecte și colaborări cu străinătatea avem foarte multe, însă acest provizorat ne împiedică să le fructificăm”, explică Silvia Străjeru. Lipsa echipamentelor moderne constituie un real handicap pentru prezența mai vizibilă pe plan internațional Echipamente și aparatură de laborator corespunzătoare unei instituții de asemenea calibru Banca de resurse genetice vegetale nu a avut niciodată, după înființare autoritățile de la acea dată nemaidând bani și pentru dotări. Specia-liștii acesteia au fost nevoiți să folosească, prin bunăvoința Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava, în cadrul căreia Banca funcționa, apara-tură rudimentară. „Aparatura nu era sub nicio formă satisfăcătoare, ceea ce nu ne permitea participarea la proiecte internaționale și găsirea de parteneri de anvergură la nivel european. Resurse umane pentru abordarea temelor de cercetare complexe există, personalul nostru fiind pregătit în străinătate”, subliniază Silvia Străjeru, adăugând că lipsa echipamentelor moderne a constituit un real handicap pentru prezența mai vizibilă pe plan internațional. După 1990 s-a căpătat statutul de instituție de sine stătătoare cu personalitate juridică în sub-ordonarea Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu finanțare integrală de la bugetul de stat. În prezent, prin proiectul în desfășurare și caietele de sarcini pentru participarea licitației prin Bursa de Mărfuri au fost prevăzute condiții pentru o dotare de înaltă performanță și la standarde internaționale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: