12 copii intrați în sistemul de protecție a copilului în doar 3 zile

În ultima vreme, numărul copiilor ai căror pă-rinți sunt plecați la muncă în străinătate este tot mai mare. Câștigurile obținute sunt importante, însă această migrație are, în unele cazuri, un aspect mai puțin dorit, cum ar fi destrămarea familială și „abandonul” copiilor. Dacă la început era în plan rămânerea pentru o perioadă scurtă de timp în străinătate, aceasta se prelungește până se ajunge la instalarea unei rupturi.

 

Astfel, în ultimele 3 zile au fost victime ale acestui fenomen un număr record de 12 copii provenind din două familii, pentru care s-a impus luarea unor măsuri de protecție în regim de urgență. În primul caz sunt implicați 9 frați. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava a fost sesizată telefonic de către un cadru didactic cu privire la situația gravă în care se aflau cei 9 copii cu vârste cuprinse între 1 an și 6 luni și 13 ani. Datorită posibilităților financiare reduse pentru întreținerea familiei numeroase, mama a plecat la muncă în Italia în urmă cu un an, lăsând copiii în grija tatălui și a fetiței mai mari. Tatăl muncește ocazional, fără a avea un loc de muncă stabil, iar mama nu trimite bani pentru întreținerea copiilor, deoarece soțul este consumator de alcool și nu prezintă încredere în gestionarea cu responsabilitate a acestora. Veniturile familiei sunt alcătuite în principal din alocațiile copiilor, alocația complementară de sprijin familial și burse sociale acordate copiilor care frecventează cursu-rile școlare. Pe fondul consumului frecvent de alcool devine violent în relația cu copiii. De asemenea, aceștia suferă din cauza lipsei de îngrijire și afecțiune, a lipsurilor materiale și a lipsei unei alimentații corespunzătoare. În timpul discuțiilor purtate cu tatăl, acesta nu s-a arătat dispus să-și schimbe comportamentul, minte că el are grijă de copii și că nu le lipsește nimic, iar în privința abuzurilor fizice la care îi supune susține că este o situație normală, un mijloc de educație. Deoarece mama nu a putut fi contactată, tatăl nu este receptiv la intențiile noastre de a-l ajuta în soluționarea acestei situații dificile, iar alte rude până la gradul IV nu sunt dispuse să aibă grijă de copii s-a dispus plasarea lor într-o casă de tip familial pentru 8 dintre frați, iar pentru cel mai mic s-a hotărât plasarea la un asistent maternal profesionist din aceeași localitate pentru a nu pierde legătura cu frații mai mari. În cel de-al doilea caz, este vorba de 3 frați proveniți dintr-o altă comună suceveană, copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani. Copiii, cu paternitate nerecunoscută, au fost lăsați de mamă în grija unei vecine (care mai avea în îngrijire cei 11 copii proprii), mama plecând la muncă în stră-inătate. Deoarece mama nu și-a ținut promisiunea de a trimite periodic bani în țară pentru creșterea și îngrijirea copiilor, vecina ne-a contactat și ne-a adresat rugămintea de a găsi o soluție pentru acești copii. Deoarece nu au fost identificate rude până la gradul IV care să poată sau să vrea să-i ia în grijă, s-a luat măsura ridicării în regim de urgență, în acest moment căutându-se cea mai bună soluție pentru a rămâne împreună având în vedere vârstele mici ale copiilor. Tragem pe această cale un nou semnal de alarmă. Instituția noastră poate veni cu servicii de sprijin, după plecarea părinților, dar nu poate să țină loc de familie! În societatea noastră se simte tot mai mult lipsa iubirii aproapelui și, în consecință, chiar a propriilor copii. Ceea ce trebuie să ne propunem, este scăderea numărului copiilor abandonați prin educarea – în primul rând – a familiei, a tinerilor, a femeilor, în spiritul responsabilității pentru copii și a familiilor. Acest rol îi aparține școlii, sistemului sanitar, bisericii și întregii societăți. Aceasta urmărește determinarea unui comportament prosocial din partea tuturor actorilor, pentru implicare în identificarea, raportarea și susținerea activităților de suport psihic și social pentru copilul școlar, singur acasă, iar în final la crearea unei rețele de suport. Rețeaua de suport reprezintă un element important în diminuarea efectelor negative ale plecării părinților la muncă în străinătate, deoarece permite conceperea unei strategii în vederea rezolvării problemelor atât pentru copil și familie, cât și pentru o intervenție profesională specializată. În ceea ce ne privește, vom ține o legătură strânsă cu autoritățile locale și autoritățile școlare și vom lărgi accesul la serviciile de consiliere, pentru ca aceste cazuri să fie depistate la timp, nu în ultimul moment, când nu se mai poate face nimic altceva pentru acești copii. GHEORGHE STRATON, Director executiv DGASPC Suceava