Românii din Ucraina ne arată obrazul…

„Ceea ce vorbesc președinții e una, ceea ce se întâmplă pe loc e alta”

Adunarea generală a Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina a reunit sâmbătă, la Rădăuți, o serie de personalități din comunitatea românească din Cernăuți. Au fost prezenți scriitorii Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, Dumitru Covalciuc, Ilie Popescu, Dragoș Tochiță, cercetătorul Petru Grior, președinte al Societății „Golgota” și ziaristul Nicolae Paulenco. Inginerul Mircea Irimescu, președintele SCLRB, a prezentat modul în care a fost desfășurată activitatea în perioada 10 septembrie 2006-31 martie 2008, subliniind că scopul societății este să mențină și să întărească legăturile culturale cu organizațiile comunității românești din Regiunea Cernăuți și să organizeze manifestări culturale în vederea popularizării problemelor Bucovinei în rândul populației. Pe parcursul a mai bine de șase ore s-a discutat despre soarta românilor din afara granițelor, au fost prezentate cărți, dezbinarea românilor din nordul Bucovinei fiind una dintre problemele atinse de mai toți vorbitorii. „Vă mulțumim în mod real pentru că existați, iar amploarea activității inimii dumneavoastră depășește cu mult posibilitățile și mecanismele cu care ceilalți cetățeni români participă la îndeplinirea obiectivelor de politică internă”, i s-a adresat inginerului Mircea Irimescu domnul Dorin Popescu, consilier diplomatic la Consulatul României la Cernăuți. Discursul cel mai așteptat a fost cel al scriitorului Dumitru Covalciuc, recunoscut pentru talentul său oratoric.
 

„Stimați domni și stimate doamne, nu-i atât de greu de trăit la Cernăuți printre străini, nu-i atât de greu să faci sculptură sau istorie românească odată ce ai documentul în mâ-nă, odată ce cunoști câteva limbi și ai curajul să faci ceva” – a spus Dumitru Covalciuc, adăugând – „la Cernăuți este greu de trăit printre ai tăi, prea ne-am răzlețit, prea ne-am supărat unul pe altul, nu avem un creier comun care să ne coordoneze, să ne pună la muncă sau să ne adune și din păcate nu știm dacă vom avea un astfel de creier de care să ascultăm. Evident, unul a făcut o școală, altul a trăit ani mulți într-o «fundoaie» a Uniunii Sovietice, altul își face viața la Cernăuți, nu avem toți aceeași educație și nu toți ne bucurăm de succesele altuia. Deunăzi mi-a căzut un document în mână, se pregătește o carte cu prilejul aniversării a 600 de ani de atestare docu-mentară a Cernăuțiului, unde vor fi prezentate 86 de per-sonalități bucovinene. Ro-mânii au prezentat 15 per-sonalități, atât le-a fost cota. S-au aprobat numai cinci, printre care Aurel Onciu, Eu-doxiu Hurmuzachi și Ciprian Porumbescu. Cu atât ne alegem”, a spus cu întristare Dumitru Covalciuc. Apoi, și mai tranșant, Dumitru Coval-ciuc a subliniat: „În primul rând este greu de mișcat îna-inte, când avem la Cernăuți trei mitropolii și când toți mitro-poliții, nu aleși ci autonumiți, nu sprijină mișcarea națio-nală. Nici un preot nu are voie să vină pentru binecuvântare. E straniu ca la o zi a Limbii Române să vină preotul Hos-tiuc de la Suceava sau cineva de la Sf. Mănăstire Putna. Situația e tragică în școli. Am citit undeva că după întâlnirea celor doi președinți, Yuscen-ko și Băsescu, vom avea posi-bilitatea să primim manuale din România. Știți care e directiva de ultimul moment? De la 1 septembrie se va introduce cu predare în limba ucraineană nu numai geografia și istoria, dar și biologia, deci ni se mai taie o creangă de sub picioare. Știți dumneavoastră, când veniți cu multe cărți și le aduceți într-o școală și vă primesc așa cu colaci și șer-vete și concerte, că nu e voie de înregistrat într-o bibliotecă școlară cărțile sosite din România? Când dumneavoas-tră plecați, ele se dau elevilor pe mână, să le aibă acasă. Ceea ce vorbesc președinții e una, ceea ce se întâmplă pe loc e alta”. Dumitru Covalciuc a adus în discuție și soarta cimi-tirului din Cernăuți, loc în care sunt înmormântați iluștrii noștri înaintași. „În ultimii ani văd la Cernăuți sute și sute de români în căutarea adeve-rințelor de proprietate, ale părinților, ale bunicilor sau unchilor, dar sunt foarte pu-țini aceia care se interesează de mormintele acelora care le-au lăsat moștenirea. Au luat adeverința și au plecat acasă. Doar primarul de la Vatra Dornei, Huțanu, mai găsește bani și mai sprijină. Apoi, în ultimul timp, noi nu prea vedem Suceava lângă noi. Dacă ați observat, cei de la Botoșani sunt mai tot timpul lângă noi pe la manifestări”, a afirmat oaspetele cernăuțean, bătându-ne parcă obrazul tuturor românilor care trăim în Patria Mamă. „Bucovina de Nord – o nefericită sintagmă adusă de ruși” Identitatea națională, problema vizelor și problema învățământului în limba maternă au fost accentuate de către toți participanții la adunarea generală a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Ați vorbit dumneavoastră cu atâta satisfacție că veniți la noi fără vize, dar niciunul nu ați spus dar când veniți și voi la noi fără vize?”, s-a întrebat scriitorul Dumitru Covalciuc. „Ați vorbit despre sărbătorile Unirii. Doamne, cât de serbede se fac sărbătorile în Bucovina! Ucrainenii fac congrese internaționale de două ori pe an, chiar cu participarea unor suceveni. Se discută despre Polonia, Cehia, Rusia. Noi ne bâlbâim într-ale istoriei. Îmbucurător este faptul că în ultima vreme vezi la arhivă mai mulți români studiind documente și îmi pare rău că s-a dus Nico-lae Motrescu, care trebuia să scoată al treilea volum despre Crasna, s-a dus și preotul Ivasiuc, un adevărat martir, abia acum începem să înțe-legem cât de reci am fost față de el și cum pe nedrept nici nu avea ce căuta în România. Dar dacă vom scrie mai departe Bucovina de Nord cu N mare și dacă vom vorbi în studiile noastre despre Bu-covina de dincolo de Ștefan cel Mare, de dincolo de des-călecatul lui Dragoș Vodă, noi dăm apă la moară inamicilor noștri, pentru că noi singuri spunem că o parte este ucraineană și o parte este românească. Dar să nu ne întrebați pe noi de ce ne certăm. Voi ne-ați dat nouă un cod de identificare, ceea ce înseamnă anul 1997, de acolo a slăbit curajul nostru, din urma acelui Tratat odios au murit de durere mii de oameni, care au așteptat un eveniment și pe care nu l-au mai primit. Acuma veniți la Cernăuți, când piața e liberă și nu vă trebuie vize, dar mai veniți și pentru o discuție și să mai atragem și tineri, că noi toți avem peste 60 de ani și ce va fi mai departe? Ce facem cu școala? Alaltăieri la Școala Românească 29 nu era înscris niciun copil în clasa întâi pentru anul care vine, iar la Școala Horezu urbană – doi copii. La Școala din Storojineț au mai rămas 28 de elevi români, care învață toți într-o clasă. Tineretul pleacă peste hotare. Sectanții se duc în Statele Unite și își retrag copiii din școli. Și apoi dacă am greșit, mustrați-ne frumos, nu ne calificați azi ești «securist», apoi mâine ești «bețivan». Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră cel puțin moral. Omul are un milion de păcate. Luați de bine ceea ce face fiecare”, a subliniat Dumitru Covalciuc. „Mă bucur că am început să vorbim serios despre Nordul Bucovinei și nu despre Bucovina de Nord”, a spus la rândul său scriitorul Ilie Tudor Zegrea. „Din păcate întâlnim și azi în presa din țară expresia «Buco-vina de Nord». Cu vreo șase, șapte ani în urmă am scris în «Septentrion literar», revista de la Cernăuți, despre această ne-fericită sintagmă, care a fost adusă de ruși, de comuniști. Era Germania de Est, Germania de Vest, Berlinul de Est, Berlinul de Vest, Vietnamul de Nord și de Sud și așa s-a ajuns Bucovina de Nord și de Sud. Facem un efort, un pas de a ne debarasa de această sintagmă, de acest osișor comunist, care sparge și împunge inima românilor de acolo. Noi suntem bucovi-neni care locuim în nordul Bucovinei”, a spus Ilie Tudor Zegrea, felicitându-i pe româ-nii din țară pentru posibili-tatea de a intra în Ucraina fără vize și arătând, pe de altă par-te, că în acest sens situația românilor din Ucraina este dramatică. „La început se plătea acea viză, făceam niște acte acolo, acuma este obligatoriu ca toa-tă lumea să prezinte o invitație de la cineva din țară. Noi nu în-țelegem lucrurile acestea și asta în timp ce Polonia, de la 1 aprilie, introduce legitimația de polonez pe care o vor primi cetățenii Ucrainei de etnie polonă și în baza acelei legitimații vor avea dreptul să primească viză gratuit, prezentându-se la Ambasada Poloniei de la Kiev, de la Lvov, iar în Polonia se bucură de toate drepturile de care se bucură cetățenii Poloniei. De ce n-ar face și țara noastră mamă o legitimație de român pe care s-o dea celor din Nordul Bucovinei, din Basarabia, din fosta Iugoslavie, din Bulgaria și în baza acelei invitații să ni se spună: «fraților, nu mai prezentați acele invitații pentru că vreți să faceți o vizită de la Cernăuți la Suceava!»”, a accentuat Ilie Tudor Zegrea.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: