Evocare ,,Iconar”

În 21 februarie 2008, renumita Sală Roșie a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți a găzduit o interesantă acțiune culturală – evocarea grupării literare ,,Iconar”. Printre organizatori s-au numărat Universitatea Națională ,,Iuri Fedkovici” (Biblioteca Universitară și Catedra de Filologie Română și Clasică) din Cernăuți, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava, Societatea pentru Cultura Românească ,,Mihai Eminescu” Cernăuți, Fundația Culturală ,,Flondor” din Rădăuți cu nemijlocitul concurs al Consulatului General al României la Cernăuți, care a devenit, fără exagerare, un centru de promovare a valorilor cultural-artistice și literare, a spiritualității românești.
 

Interesul deosebit al studenților, profesorilor, intelectualității cernăuțene pentru această, într-un fel, șezătoare literară, a fost provocat de prezența redutabilului critic și istoric literar Mircea A. Diaconu, profesor la universitatea suceveană, autor al unei teze de doctorat despre mișcarea ,,iconară” și al multor cărți despre ,,falanga de poeți unul mai înzestrat de Dumnezeu decât altul” (Aron Cotruș) din Bucovina anilor 30 ai secolului trecut. Printre oaspeții prezentați de profesorul Romeo Săndulescu, au fost domnul Dan Croitoru, secretar-general al Institutului Cultural Român din București, doamnele Ra-luca Trușcanu și Letiția Beli-vacă, consilieri ai Direcției Relații Culturale, Educațio-nale și Științifice a Ministe-rului Afacerilor Externe al Ro-mâniei. Pentru documentarea celor prezenți, mai ales a oaspeților din România, domnul Oleg Symok, directorul Universită-ții din Cernăuți, a evocat isto-ria acestui templu al cărții, cu sute și sute de mii de volume, în circa 50 de limbi ale lumii. În captivanta sa prelegere, dr. Mircea A. Diaconu a făcut o prezentare de ansamblu a mișcării literare ,,Iconar”, ca-racterizându-i pe mulți dintre membrii ei, în mod firesc oprindu-se mai detaliat asupra rolului pe care l-a avut Mircea Streinul, fondatorul-coordo-nator al grupării, cât și al re-vistei și editurii ,,Iconar”, a vorbit despre destinul lor lite-rar de mai departe, despre cer-cetările pe care continuă să le efectueze asupra grupării în cauză, a dat un răspuns con-vingător referitor la părerile exprimate de George Căli-nescu cu privire la ,,supra-realiștii bucovineni” etc. Cele afirmate de universitarul su-cevean ar putea fi concluzio-nate de aprecierile făcute de Grigore și Lora Bostan în ,,Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000”: ,,Autohtonis-mul, tradițiile folclorice, colo-ritul bucovinean și exotismul altor tărâmuri, adesea virtua-le, fantastice, se îmbină în mod obișnuit (uneori bizar) în versurile «Iconarilor» (…) Meritul cel mai de seamă al li-teraturii «iconarilor» constă în faptul că ei au dat curs liber (nestăvilit de tradiție) poeziei lirice în Bucovina, au deschis în fața ei orizonturi nebă-nuite”. Semnatarul acestei cores-pondențe a ținut să amintească de poate cel mai devotat mem-bru al grupării lui Mircea Stre-inul, Vasile Posteucă, cel care, începând cu primul număr al revistei sale ,,Drum” (1963), editată pe continentul ame-rican, a susținut rubrica ,,Ico-nar” până la moartea sa, în 1972. Un lucru lăudabil face In-stitutul privat Bucovina-Basa-rabia din Rădăuți, care scoate de mai mulți ani o serie nouă a revistei ,,Iconar”. După cum explică în unul din numere re-dactorul-șef Mihai Pânzaru-Bucovina, noua serie are drept scop retipărirea vechiului ,,Iconar”, fără cenzurare, de-oarece revista în cauză a deve-nit o raritate bibliografică. De-sigur, aici vor fi publicate și alte materiale la temă. Despre seria nouă a revistei ,,Iconar” a vorbit detaliat profesorul Vi-chentie Nicolaiciuc, membru al colegiului de redacție. Și încă un lucru demn de menționat. Pentru prima dată (în orice caz, în anii post-belici) a fost vernisată o expo-ziție cu lucrări ale scriitorilor ,,iconari”. Mulți dintre cei pre-zenți au văzut întâia oară revistele ,,Iconar”, ,,Junimea literară”, ,,Făt-Frumos”, ,,Co-drul Cosminului”, antologia ,,Poeți tineri bucovineni” etc. din perioada interbelică, la care accesul era interzis în timpul sovieticilor. Astăzi poeții ,,iconari” sunt studiați la cursurile de litera-tură română de la universitatea cernăuțeană și tot aici func-ționează cenaclul literar studențesc ,,Mircea Streinul”. Cu o veste îmbucurătore a venit de la București dl Dan Croitoru: Institutul Cultural Român poartă convorbiri active cu autoritățile ucrainene pentru deschiderea la Cernăuți a unei filiale. Despre aceasta se vorbește de mai mult timp. Să sperăm că de-acum vorbele vor deveni fapt.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: