Zid, zidire, ziditor…

Meser Leonardo considera că zidurile calcinate pot fi privite ca pe o pictură unde sunt reprezentate cele mai aprige cavalcade. Murii igrasioși, vechile zidiri pot ascunde imagini de mare impact vizual demne de penelul unor maeștri. Tot astfel considera că suprafața lichidă a apei poate și ea naște imagini eroice. Traian Postolache, pictorul din Rădăuți, atras irezistibil de arhaicul etnografic, consideră că miturile creștine zugrăvite în spațiul Bucovinei pot sugera artistului modern cele mai profunde teme de meditație și de izbândă artistică.
 

Retras în lumea reflecțiilor despre sa-cralitate, smerit și evlavios, el seamănă cu un sihastru menit să poarte mesajul divin și să-l mărturisească prin artă. Pre-dică în solitudine, dar și în fața iubitorilor de frumos și o face cu evlavia unui dăruit cu harul confesiunii. Expoziția Zidul, deschisă la Suceava în Galeria Prefec-turii, cu ocazia aniversării celor mai bine de șase secole de la întemeierea cetății Su-ceava, a captat atenția unui public numeros și interesat, a rădăuțenilor veniți să-l urmeze cu admirația și devotamentul lor. Sala a devenit un veritabil templu unde ideea emines-ciană credința zugrăvește icoanele-n biserici s-a con-vertit în substanță plastică plină de simboluri. Templul, biserica sau mănăstirea, casa țărănească tradițională sunt sanctuarele unde Dumnezeu – ziditorul lumii, oficiază celor care știu să asculte. Marile panouri monumentale pictate de Traian Postolache au an-vergura gândului înalt, iar gestica pictorului înflăcărată de patos. El crede că inegala-bilele în frumusețe ctitorii vo-ievodale din Bucovina, pictate de meșteri locali iluminați de duhul sfânt, sunt rezultatul credinței lor statornice în pildele Vechiului și Noului Testament. Asemenea mește-rilor de altădată, și Traian Postolache dacă nu postește luni în șir înainte de a se așeza la lucru, își curăță sufletul prin îndelungi meditații. Viziunea artistului din Rădăuți are măreția simplității și noblețea libertății de a crede în divinitate. Penelul devine o prelungire a mâinii și a ochiu-lui întors spre sine și starea de grație se instalează în tihna atelierului ca într-un suflet împăcat cu sine. Are vocația unui misionar conștient că talantul primit la naștere trebuie înmulțit spre folosul semenilor. Decupajele din scene murale intrate în con-știința generală sunt reasam-blate astfel încât să fie accesi-bile și omului simplu și celui instruit în artele frumoase. Cultura acestor fragmente vizează însă anvergura ansam-blului. Litere dintr-un alfabet misterios, pasaje din marile fresce murale se realcătuiesc spre a sublinia ideea Zidului, a zidirii și a ziditorului. O compoziție emblematică ni-l înfățișează pe artist întins pe lavița ultimului drum, îmbră-cat în straiele imaculate ale celui chemat la Judecata de Apoi și Înviere. Ținuta asce-tică, de sorginte bizantină, liniștea trecerii apelor Styxu-lui, evocă bucuria vieții de după moarte, a vieții veșnice. Cromatica panourilor mo-numentale mizează pe rafi-namentul culorilor de pă-mânt, ocruri bine valorate și atinse de patina timpului. Ar-ta portretului ascetic, de stil bizantin, îi permite să indi-vidualizeze caractere al căror numitor comun este speranța, iubirea și devotamentul. Rela-ția cu dimensiunea moralei este inechivocă și face ca arta sa să aibă puncte de incidență cu structurile imaginare ale lui Marin Gherasim, Sorin Dumi-trescu sau Horia Bernea. Tra-ian Postolache trudește sfiel-nic spre a surprinde prin imagine dimensiunea icoanei și spiritul viu al credinciosului. Portretele votive, scenele evo-cate în Biblie, pecețile voie-vodale, ruinele vechilor tem-ple, sfinții rătăciți în pustie, constituie materialul elocven-telor compoziții pe care deo-potrivă inițiații sau simpli pri-vitori le vor privi cu îngân-durare. Măștile din perimetrul cultural al arhaicei Elade, decorurile vaselor de cult, bolți și potire asociază miste-rului divin, sacralitatea prac-ticilor rituale. În toate ima-ginile pictorul reînvie ideea naturii sacre a oamenilor. Incitantă prin soluțiile ori-ginale de compoziție, pictorul se dovedește a fi un veritabil arhitect, un ziditor ce va sfârși probabil , manolian, zburând în gol de pe acoperișul pro-priei ctitorii. Cu siguranță, acolo va apărea un izvor cu apă sfințită…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: