Cazabanii de la Fălticeni

O idee excelentă a reunit într-un volum de sine stătător paginile consacrate fălticenenilor din ampla cronică de familie a Cazabanilor publicată de Eugen Dimitriu în anul 2004. Este vorba de Cazabanii de la Fălticeni, Editura Lidana, Suceava, 2007, apărut sub auspiciile Consiliului Județean Suceava și Centrului Judetean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, cu sprijinul Universității ,,Ștefan cel Mare” Suceava, autorul exprimându-și în mod special gratitudinea față de rectorul acesteia, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, și de dl Robertino Sandu, din Fălticeni.
 

S-a implicat, de asemenea, eficient, în tipărirea Cazabanilor de la Fălticeni, și Dumitru Teodorescu, îngrijitorul ediției, care îi semnează în deschidere un binevenit Argument. Și Dumitru Teodorescu și autorul, prezent tot în deschidere cu un Cuvânt, o consideră oportună prin aceea că ,,Re-dusă ca dimensiuni, Cazabanii de la Fălticeni este mai ac-cesibilă iubitorilor de literatură, cărora nu le prisosesc banii…” Nu este singurul motiv, de vreme ce desco-perind cititorului tabloul com-plet al unei alte familii ,,cu care se poate mândri târgul de pe Șomuz”, adâncește sentimentul de respect al comunității municipiului de astăzi față de trecutul ei și față de domeniul în care a produs valoare – cultura. Chiar dacă pare paradoxal, născută din Cazabanii. O cronică de familie, Cazabanii de la Fălticeni este o carte nouă. Afirmația nu se întemeiază pe conținut, firește, ci pe schimbarea de perspectivă. Cazabanii care au pornit din Carcasonne în diferite părți ale lumii, impunându-le o dinas-tie în care noblețea sângelui devine secundară în fața celei a spiritului și a puterii crea-toare, sunt acum văzuți în particularul unui teritoriu re-strâns, căruia îi aparțin esen-țial, dincolo de plecări și reîn-toarceri, și pe care îl îmbo-gățesc, îl ,,colorează” nu nu-mai cu lucrările lor culturale, ci și cu viața (și moartea) lor. Ion Irimescu face statuia lui Mihail Sadoveanu (inaugurată în 1976) din marmura luată de la omagiul sculptural care îi fusese dedicat lui Stalin la Brașov, și achiziționează marmură neagră de Suedia pentru monumentul funerar al părinților. Dar acest monument este pe jumătate un cenotaf. Maria Cazaban doarme în veșnicie lângă amintirea soțului, deoarece osemintele acestuia s-au pierdut într-o groapă comună de la Suceava. Ș.a.m.d. Cazabanii fălticeneni sunt: inginerul Ludovic Cazaban, cântăreața de operetă Nora Marinescu-Nicolescu, sculptorul Ion Irimescu, inginerul inventator Corneliu Cazaban, inginerul și cercetătorul Radu Cădere, actorul Jules Cazaban, scriitorul Theodor Cazaban, muzicianul Costin Cazaban, istoricul și criticul de artă Jean Cazaban, muziciana Alexandra Ioan, care duc pe umerii lor coroana frumoasă a unei mulțimi de descendenți talentați. Întâlnirea cu ei prilejuiește cititorului fălticenean și o întâlnire cu orașul în vremea lor. Case, străzi, priveliști care as-tăzi nu mai există sunt reîn-viate de cronicar odată cu zugrăvirea acestor personalități din elita intelectuală așezării. Faptul că Eugen Dimitriu i-a cunoscut fie direct, fie prin apropiați, că le-a fost, le este admirator și prieten și că are un strălucit condei evocator fac din Cazabanii de la Fălticeni o carte pe cât de valoroasă ca document, pe atât de atrăgătoare ca scriitură.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: