Adio sedentarism?!

Cam asta ar vrea să spună Parlamentul European care a recomandat țărilor membre ale Uniunii Europene să introducă în programa școlară minim trei ore de educație fizică pe săptămână, având în vedere creșterea îngrijorătoare a numărului de copii obezi. Decizia trebuie impusă și în România, în cel mai scurt timp. Pe această temă, europarlamentara Mihaela Popa i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Educației, Cristian Adomniței, prin care îi cere să includă în proiectul pachetului de legi pentru învățământul preșcolar prevederile forului comunitar. Ministrul a promis că îi va răspunde tot printr-o scrisoare, numai că până la această oră nu a apărut un răspuns oficial în chestiune.

Programa școlară trebuie revizuită

Prezentă la Suceava, cu prilejul dezbaterilor pe marginea pachetului de legi ale Educației, dna Zvetlana Preuteasa, secretar de stat în MECT, ne-a declarat că în prezent se lucrează la o nouă programă școlară și la curriculum: „Noi trebuie să revizuim programa școlară și curricula, fiindcă nu poți să introduci 3 ore de sport fără să le iei de la altă disciplină, din trunchiul comun sau de la opționale. Pe această temă sunt multe discuții și în alte țări, nu numai la noi. Să vedem cum descongestionăm materia, să nu mai fie chinuitor programul pentru elevi și părinți; să vedem cum să facem ca elevul să aibă cele 5 ore pe zi. Trebuie să stabilim care vor fi materiile de la care vom rupe orele. S-au format comisii județene care lucrează la programa școlară și am trimis propunerile Comisiei naționale de sport pentru elaborarea unei noi programe școlare. Sper ca, în acest an școlar, clasele I-VIII să beneficieze de «perierea» programei școlare și de modificarea curriculumului, iar în anul școlar 2008-2009 să ne ocupăm de licee și de SAM”. Așa că nici reprezentanta ministerului nu a dat un răspuns ferm legat de introducerea celor 3 ore de sport în învățământul românesc.

 

În vara lui 2007, ministrul Educației a dat un ordin de aprobare a protocolului privind „asigurarea cadrului de colaborare în vederea dezvoltării comune și funcționării performante a sistemului național de educație fizică și sport”, apărut în Monitorul Oficial din 31 august anul trecut. În protocol se precizează, într-adevăr, un minim de 3 ore de educație fizică și sport săptămânal, dintre care doar 1-2 ore cuprinse în planul de învățământ, o oră de ansamblu sportiv – prevedere care exista și înainte – și 2 ore de pregătire a formațiunilor sportive care participă la competiții școlare. Așadar, Uniunea Europeană s-a săturat de sedentarismul tinerilor și, încet-încet, educația din țara noastră ar urma să revină la forma dinaintea așa-zisei reforme. În opinia inspectorului școlar de educație fizică și sport de la IȘJ Suceava, prof. Gheorghe Coman, ministrul va face referire la acest protocol când va da răspunsul europarlamentarei Mihaela Popa. Până una alta, dl Coman spune că introducerea orelor în plus pentru pregătirea formațiilor este foarte bine-venită, dar nu a putut fi aplicată în acest an școlar, fiind stipulată prea târziu. Și nici nu va putea fi pusă în practică atâta vreme cât nu se va preciza cadrul legal prin care să se asigure finanțare profesorilor. „Nu există o reglementare care să ne dea girul să se dea câte ore se cer și să fie plătite și nici bani la buget pentru așa ceva. Ministerul nu a alocat bani în plus pentru asta, cel puțin până acum”, a spus dl Coman. În multe școli din mediul rural, sportul se face în săli închiriate „Europa ne învață că sportul trebuie să fie o disciplină importantă pentru sănătatea elevilor, ceea ce se știa și la noi, atâta vreme cât profesorii și copiii sunt interesați de el, în pofida unei baze materiale precare”, susține prof. Gheor-ghe Coman. În județul Sucea-va sunt rezultate excelente la competiții naționale sportive, inclusiv olimpiade, iar ora de sport «se face cum trebuie», cea mai mare nevoie fiind de săli de sport, fiindcă la multe școli, în special din mediul rural, orele de educație fizică se desfășoară în săli cu chirie, în săli de clasă sau pe holurile unităților. În județul Suceava există în prezent maxim 50 săli de sport, spune dl Coman, în contextul în care avem 236 școli cu personalitate juridică, nemaivorbind că pe lângă ele funcționează o sumedenie de școli mai mici. La Udești, de pildă, la școala din centru există o sală de sport improvizată într-un fost atelier, dar pe lângă această școală mai sunt încă 10 „școlițe” ai căror elevi trebuie să facă și ei sport undeva. La Dolhasca, sala de sport a grupului școlar este amenajată într-o sală de clasă de la grădiniță, pe care pro-fesorii au amenajat-o cum au putut, dar există riscul să fie scoși și de acolo. Și la Grupul Școlar „Andronic Motrescu” din Rădăuți, care nu avea prevăzută sală de sport, s-a găsit soluția amenajării ei într-o sală de clasă mai mare. „Profesorii sunt nevoiți să im-provizeze sălile de sport în foste săli de clasă, unde fac un minim de dotări, sau pe ho-luri. Marea majoritate sunt interesați și inimoși. Mai sunt unii care cedează când văd că nu sunt sprijiniți. Directorul spune nu, primarul la fel. Primăvara și vara nu sunt probleme, orele de sport se fac pe terenurile de afară, care în mediul rural sunt cu iarbă. Perioada critică este de la 1 decembrie până la 15 martie. Cu toate acestea, toți profe-sorii de sport realizează toate sarcinile programei, fiindcă acești copii de gimnaziu vor merge la licee, unde se cere mai mult, și trebuie să facă față cerințelor”. Nu toate săli de sport construite recent în județul Suceava sunt folosite pentru activitatea didactică. Motivul? Sunt amplasate la distanțe mari de școli Nici școlile din orașe nu stau cu mult mai bine în privința sălilor de sport, chiar multe licee nefiind prevăzute din start cu sală de sport. Cum ar fi CN „Spiru Haret”, unde sportul se face într-o sală de clasă, sau Colegiul Industrial „Samuil Isopescul”, care are o sală improvizată la subsol. Bizar este faptul că în județ s-au construit săli de sport prin Programul Năstase, dotate cu tot ce trebuie, dar nu elevii beneficiază de ele, pentru că acestea sunt prea departe de școli, a spus inspectorul IȘJ: „La Rădăuți s-a construit o sală de sport pentru grupul școlar, dar a rămas a primă-riei, nu era la îndemâna niciu-nei școli. Acum acolo mai fac sport echipele școlare, în rest se închiriază pentru diverse activități. Și la Vatra Dornei s-a construit sala departe și a rămas a primăriei. Ideea ini-țială a fost să fie săli pentru educație fizică școlară. Și la Siret este mai departe, fiind folosită de clasele de liceu, dar destul de greu, fiind la 1,5 km de școală”. Există în județ și primării care s-au preocu-pat în mod special de sportul copiilor și nu au așteptat programele ministeriale, cum ar fi Fundu Moldovei, cu cele 3 sate, fiecare având o sală de sport funcțională, cu încălzire centrală. „Școlile și primăriile sunt deschise în proporție de 65% față de ideea de a se face sport. Mai sunt și care foarte ușor vorbesc despre lipsa fondurilor, dar cu eforturi s-ar găsi. E inadmisibil să faci ora de sport pe un teren cu asfaltul spart”. În privința dotărilor, însă, nu există reproșuri, ne asigură dl Coman: „S-au dat în ultimii ani bani pentru dotări la educație fizică și sport cât nu s-au dat niciodată în istoria învățământului. Au saltele, mingi, iar echipele au echipament sportiv”. Secretarul de stat Zvetlana Preuteasa a precizat că Guvernul a promis pentru 2008 că va construi câte un campus școlar sportiv și un bazin de înot în fiecare județ, precum și săli de gimnastică. „În 2008 intenționăm să construim săli de sport pentru școlile din orașe care nu au fost prevăzute cu astfel de săli, iar din toamnă în școlile din mediul rural, unde este o mare problemă”, a spus dna Preuteasa. La clasele I-IV, majoritatea orelor de sport sunt predate de învățători Nu se poate spune că ministerul de resort nu a avut bune intenții în ce privește această disciplină (despre care dl Coman a precizat că a fost foarte vitregită pe timpul lui Ceaușescu), introducând anul trecut profesori calificați de sport la clasele primare, ore care intrau în atribuția învățătorilor. Pentru că legea a venit cam pripit, nu toate posturile au putut fi scoase la titularizare, nici în alte etape ale mișcării de personal (pre-trasnfer și transfer). Astfel, ministerul a revenit, precizând că pot ține aceste ore, în acest an școlar, și institutorii. În județ au fost peste 160 astfel de posturi la clasele I-IV, dar „nici gând să fie ocupate toate posturile de către profesori de sport”, spune dl Coman. „S-a plecat la 1 septembrie cu o neclaritate în aplicarea legii, de aceea legea s-a aplicat așa și așa. Orele nefiind prevăzute de la început, profesorii n-au putut opta pentru posturi. Acum, marea majoritate a acestor ore sunt predate de învățători. Am fost foarte mult pe teren la clasele mici, în legătură cu orele de sport. Nu s-a putut din punct de vedere al încadrărilor să fie cuprinse cu profesori toate orele de clasele I-IV. Sunt profesori care au 30 de ore și nu pot face încă 12 la I-IV. Nu pot să le facă și nu se lăcomesc să ia orele numai ca să primească bani. La Zvoriștea, de pildă, sunt doi profesori de sport calificați, dar nu au luat ore la I-IV. Le face învățătoarea. În noua lege a învățământului, profesorul de educație fizică face echipă cu învățătorul, care cunoaște mai bine copilul”. Cu toate problemele legate de această disciplină, care călește organismul și îl pregătește pentru viață, concluzionând, dl Coman spune că, în pro-porție de 80%, elevii sunt angrenați în activități sportive la ore și în afara lor. Dar mai există elevi care fug de la ora de sport, fiindcă așa vor, sau uită echipamentul acasă și nu se duc la oră. Încă mulți alții care „se scutesc medical”, dar sunt și medici care dau cu prea multă ușurință certificatul, e de părere dl Coman. Medicii care dau scutiri vor fi verificați În acest sens, președintele Comisiei pentru Învățământ, Știința, Tineret și Sport din Camera Deputaților, dna Lia Olguța Vasilescu, a solicitat de curând verificarea scutirilor medicale date elevilor pentru orele de sport. Ea și-a motivat solicitarea prin faptul că foarte mulți dintre elevi au ajuns să nu mai facă nici măcar o oră de sport pe săptămână. Potrivit Liei Olguța Vasilescu, principalii vinovați pentru această situație sunt chiar medicii care eliberează pe bandă rulantă scutiri medicale ce pun în pericol dezvoltarea armonioasă a copilului, deși studiile arată că a crescut îngrijorător numărul celor care au probleme cu coloana, cu inima, precum și a celor obezi. “Propunerea mea este să se semneze un protocol între Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministrul Sănătății Publice, în care să se prevadă expres instituirea unei comisii care să verifice periodic dacă se justifică sau nu scutirile medicale eliberate de doctori pentru orele de sport și să se stabilească măsuri împotriva cadrelor medicale care nu fac altceva decât să pună în pericol sănătatea și dezvoltarea armonioasă a copilului. Se va constata, așa cum am constatat și eu, că pentru o banală răceală se dă scutire de trei săptămâni”, a spus Lia Olguța Vasilescu. Ea a dat drept exemplu sistemul de învățământ din Turcia, unde chiar și în școlile particulare este obligatorie o oră de sport pe zi la jumătatea orelor de curs, astfel încât elevii să se poată destinde după cursurile cu un grad mare de dificultate și să fie pregătiți pentru celelalte materii. „Culmea este că, la unele licee, în anii anteriori au existat elevi care au făcut în patru ani doar 40% din orele de sport, iar la Bacalaureat au ales educația fizică în detrimentul altor materii”, a precizat un cadru didactic. Mentalitate păguboasă a unor profesori, dar și a părinților O altă problemă de care se vor lovi reprezentanții ministerului de resort este mentalitatea păguboasă a unor profesori care preferă să transforme ora de sport în oră de română sau matematică, situație des întâlnită la clasele I-IV, iar alții nu au harul de a-i atrage pe elevi spre această disciplină. Există profesori mai „rigizi”, care nu știu să-și atragă elevii la sala de sport, îngroșând astfel rândul sedentariștilor: „Sedentarismul este cauzat atât de atitudinea unor profesori, dar și a părinților. Sunt profesori rigizi și milităroși în abordarea copiilor și a sarcinilor ce trebuie realizate la ore. Le impun sarcini prea grele și nu le individualizează în funcție de copil. Sunt profesori corecți din punct de vedere al meseriei, dar rigizi în a înțelege capacitatea de mobilitate a elevilor, starea de moment, apelând la note slabe, constrângeri. Sunt destui astfel de profesori, mai ales printre cei în vârstă. În ce-i privește pe părinți, sunt unii care nu-și lasă copiii la sport, dorind să-i protejeze de accidente sau să aibă mai mult timp pentru învățat, să-și pregătească examenele, ori sunt convinși de copiii mai comozi” a încheiat dl Coman.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: