Din Roma, IONUȚ GABRIEL RUSU, despre Congresul Spiritualității Românești

În perioada 28-30 noiembrie 2007, la Alba Iulia s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Congresului Spiritualității Românești. La lucrările Congresului au participat peste 300 de reprezentanți ai comunităților românești din 42 de țări ale lumii. Delegația invitată din Italia a fost reprezentată de prof. Ioana Ungureanu, vicepreședinta Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, de poetul și criticul literar italian Antonio Coppola, de Mihai și Tudor Drăguțescu, fiii artistului plastic Eugen Drăguțescu, și de Ionuț Gabriel Rusu.
 

Lucrările din acest an ale Congresului s-au desfășurat sub auspiciile integrării Ro-mâniei în UE și aniversarea, anul viitor, a 90 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, actul suprem de voință al întregii românități care a condus la făurirea României Mari. Ca în fiecare an, Con-gresul Spiritualității Româ-nești, desfășurat la Casa de Cultură a Sindicatelor, a fost prezidat de senatorul Adrian Pă-unescu, alături de preșe-dintele Asociației Spiritua-lității Românești, prof. Victor Crăciun. În deschiderea lu-crărilor a fost intonat Imnul de Stat, după care ÎPS Andrei, arhiepiscopul de Alba, a ofi-ciat o slujbă religioasă și a pre-zentat binecuvântarea Patriar-hului Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, Preafericitul Daniel, iar Victor Crăciun a prezentat me-sajul președintelui Traian Bă-sescu. Mesaje de salut au venit și din partea Senatului Româ-niei și a premierului Călin Po-pescu Tăriceanu. Subpre-fectul de Alba, Clement Ne-gruț, a apreciat că acesta este un moment fericit, fiind prima ediție a Congresului de după aderarea României la U.E., dar și nefericit, pentru că românii din Italia se confruntă cu mari probleme. Lucrările științifice s-au desfășurat pe cinci sec-țiuni: Românii de pretutin-deni: istorie, credință, cultură; 13 milioane de români din afara granițelor: drepturile și îndatoririle lor; Aromânii în istoria românității; Generația tânără și viitorul românilor de pretutindeni; Românii și inte-grarea în Uniunea Europeană. În același timp au fost orga-nizate spectacole folclorice tradiționale, expoziții de carte și artă ale românilor din în-treaga lume și au fost decer-nate Premiile și Trofeele Ro-mânității. Delegațiile au par-ticipat apoi și la Serbările Uni-rii și a Zilei Naționale a Ro-mâniei. Problemele românilor de pretutindeni În plen, dar și în cadrul sec-țiunilor au fost dezbătute pro-blemele specifice ale celor 35 de milioane de români din lu-me, în condițiile integrării Ro-mâniei în U.E., și a fost evi-dențiată contribuția acestui Congres în vederea stabilirii numărului real al românilor aflați peste hotarele țării și a unei strategii concrete de legătură cu aceștia. Una dintre problemele esențiale puse în discuție a fost acceptarea limbii moldovenești de către UE, decizie cu care cei prezenți nu au putut fi de a-cord. “Acceptarea limbii mol-dovenești este un act de recu-noaștere la nivel european a stalinismului. Limba moldo-venească este un sacrilegiu și șterge cu buretele lupta noastră pentru limba româ-nă”, a precizat academicianul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. S-a vorbit și de situația românilor din alte țări, iar mulți dintre cei pre-zenți și-au exprimat nemul-țumirea față de neimplicarea autorităților din țară. S-a avan-sat, în mai multe rânduri, ide-ea creării unei forme de re-prezentanțe politice a româ-nilor din diaspora în cadrul guvernului României. Salutul românilor din Italia Fiind invitat la acest con-gres ca exponent al comu-nității românești din Italia (ținându-se cont și de expe-riența politică din cadrul primăriei Romei), am avut deo-sebita plăcere și onoare dea duce salutul tuturor românilor din Peninsulă, dar și cel al cetățenilor italieni care s-au solidarizat și colaborează cu noi în multe momente dificile. Ca moderator în cadrul sec-țiunii nr. 2, precum și în in-tervenția din dezbaterea sesi-unii plenare, am putut expune pe larg situația românilor din Italia și principalele probleme cu care ne confruntăm, făcând referință și la ultimele eveni-mente de după aderarea Ro-mâniei la UE, la situația socială critică creată în urma actelor violente și criminale comise de infractorii români și a mediatizării exagerate a știrilor în cronica neagră, lu-cru care a adus un mare preju-diciu atât emigranților români onești din Italia, cât și popo-rului român și României. Am mai evidențiat și multitudinea acțiunilor de promovare a cul-turii și imaginii României care au fost organizate în decursul acestor ani de către comu-nitatea românească. În cadrul lucrărilor, am fost însărcinat de către conducerea congre-sului de a scrie un Apel privind Strategia educațională a românilor care se stabilesc în străinătate. Acest apel, citit în sesiunea plenară de închidere, a fost votat de către românii din cele 42 de țări.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: