Către Ardeal, prin Coșna și Ilva Mică

O cale rutieră mai lesnicioasă

Reabilitarea și repunerea în circulație a Drumului Județean 172 D, Coșna – Ilva Mică, ar reduce distanța dintre Moldova și Ardeal cu circa 30 de km > Drumul în cauză, acum impracticabil, a fost folosit timp de 68 de ani > Autoritățile locale din 13 localități din județele Suceava și Bistrița Năsăud s-au adresat inclusiv Parlamentului și Guvernului României, sperând într-o „minune” cu multiple avantaje din numeroase puncte de vedere
Încă din anul 1900, timp de 68 de ani, legătura dintre Moldova și Ardeal s-a făcut, în bună parte, pe drumul județean 172 D, care trece prin actuala comună Coșna și ajunge la Ilva Mică, județul Bistrița Năsăud. Din acel an, când Occidentul își întorsese fața spre România pentru atitudinea corectă luată de Ceaușescu împotriva invadării Cehoslovaciei de către ruși, artera rutieră respectivă, foarte avantajoasă pentru multă lume, nu a mai fost întreținută, a devenit, pe multe porțiuni, impracticabilă, iar întregul trafic a fost mutat pe drumul național (acum, european) 17 C.
 

Acest nou traseu, prin Pasul Tihuța, situat la 1200 metri altitudine, cu pante abrupte, expuse vânturilor puternice, în care statul a investit bani grei, a devenit, mai ales în timp de iarnă, un calvar pentru marea majoritate a conducătorilor auto ce se încumetă să treacă „Bârgaiele” pentru a ajunge spre Bistrița și apoi spre Cluj, Oradea sau în Occident. Încă nu a debutat bine iarna, dar la Tihuța deja au început problemele de trafic. Practic, fără nicio justificare, fără a pune în calcul avantajele economice, sociale, turistice, culturale și chiar militare, s-a abandonat un drum viabil, mai scurt și fără probleme, în favoarea traseului abrupt, „încâlcit”, periculos pe multe porțiuni și care trece pe lângă Motelul „Dracula” de lângă Piatra Fântânele. Cunoscând bine această situație, inexplicabilă pentru multă lume, primarii din localitățile Vatra Dornei, Dorna Candrenilor, Coșna, Poiana Stampei, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Leșu, Ilva Mică, Feldru, Re-brișoara și Năsăud au semnat un memoriu comun și l-au trimis la Consiliile Județene Suceava și Bistrița Năsăud, aducând motivații clare și argumente concrete pentru repunerea în funcțiune a drumului respectiv. Spicuim câteva dintre motivele așternute pe hârtie de primarii celor 13 localități menționate mai sus. O susținere plină de motivații 1. Reducerea distanței rutiere între Cluj Napoca și Suceava cu aproximativ 30 km prin Pasul „Grădinița”, situat la 800 metri altitudine, ceea ce ușurează comunicarea dintre Ardeal și Moldova, diferența de nivel fiind de 400 de metri. Traseul este în bună parte prin pădure, ferit de înzăpeziri, față de Pasul „Ti-huța”, situat la 1200 metri altitudine. Până la Bistrița, însă, lungimea drumului ar crește cu circa 20 km; 2. Porțiunea de drum care trebuie reabilitată, consolidată și modernizată este de 17 km (Coșna – Lunca Ilvei), la care se mai adaugă distanța de 4 km de drum nemodernizat dintre localitățile Măgura Ilvei și Ilva Mare (DJ 172 D din județul Bistrița Năsăud); 3. Localitățile din județul Bistrița Năsăud dețin pe teritoriul județului Suceava (și invers), terenuri forestiere, pășuni și fânețe, la care accesul este deosebit de dificil pe căile rutiere actuale, transportul auto făcându-se cu ocolire prin municipiul Bistrița, peste Pasul „Tihuța”; 4. În comuna Dorna Candrenilor își desfășoară activitatea unul dintre cei mai im-portanți procesatori de lapte din nordul României, ceea ce ar deveni un avantaj pentru crescătorii de animale din zonă. Tot aici funcționează și un grup școlar cu specific agroturistic, montan și zootehnic, cu tradiție, unitate de învățământ cu prestigiu, la care s-ar putea pregăti mai ușor și fiii fermierilor ardeleni din zona montană; 5. Agenții economici care exploatează, prelucrează și valorifică masa lemnoasă din zonă, cei care desfășoară activități de exploatare a pietrei sunt interesați de acest drum; 6. Amenajarea acestei căi rutiere oferă șanse mari de dezvoltare a turismului și agroturismului; 7. În zonă există resursele materiale și umane, care ar putea fi utilizate în realizarea acestei lucrări; 8 Reabilitarea traseului în cauză ar duce la descongestionarea și ușurarea circulației pe celelalte drumuri naționale, respectiv D.N. – 17 și D.N. – 18, iar în perioada de iarnă, pe acest drum, nefiind expus viscolului, s-ar evita și înzăpezirile de pe pantele abrupte și serpentinele de genul celor întâlnite peste Pasul „Tihuța” și Pasul „Prislop”. Glasul neauzit al autorităților locale Am amintit, mai sus, doar câteva dintre argumentele aduse de autoritățile locale din cele 13 localități pentru redeschiderea circulației pe un traseu lăsat în paragină de zeci de ani. Ele sunt mult mai multe. Primarii comunelor și orașelor amintite, Consiliile Locale din acestea așezări au inițiat, în ultima perioadă de timp, acțiuni comune menite să-i convingă pe cei de la putere să analizeze această situație și să ia măsurile ce se impun pentru modernizarea și includerea drumului județean 172 D (lăsat în paragină de aproape 40 de ani), în rândul drumurilor naționale. Memoriile primarilor din localitățile menționate mai sus au ajuns nu numai la Prefecturile și Consiliile județene din cele două județe, respectiv Suceava și Bistrița Năsăud, dar și la Parlamentul și Guvernul Ro-mâniei. Deocamdată, însă, fără nici un rezultat. Chiar dacă, așa cum ne spunea domnul Ilie Todașcă, primarul comunei Coșna, „avantajele redeschiderii acestui traseu sunt incomensurabile. Am convingerea că, într-un final, se va ajunge la concluzia că singura soluție pentru o bună circulație rutieră și o legătură mai viabilă între Moldova și Ar-deal, mai ales pe timp de iarnă, este reabilitarea acestui drum. E vorba de o investiție fezabilă, deosebit de avantajoasă, care s-ar putea realiza cu cheltuieli reduse, mai ales că în zonă există numeroși agenți economici ce dețin utilaje și autovehicule specifice lucrărilor de construcții, stații de preparare a betoanelor și rampe de descărcare a cimentului. Mai mult ca atât, deschiderea acestui drum, prin Pasul Grădinița, ar lichida o dată pentru totdeauna veșnicele probleme de trafic din timpul iernii ce apar în Pasul Tihuța”. Așadar, calea spre Ardeal dinspre Moldova poate fi scurtată și scoasă din nesfârșitele necazuri ale Tihuței. E vorba de câțiva km de drum județean ce trebuiesc reabilitați. Comunități întregi de oameni vor acest lucru. Mai este necesară voința celor care au puterea de a decide asupra unei investiții nu prea costisitoare, dar deosebit de avantajoasă. Cine, oare, îi poate convinge de acest lucru? Demersul nostru gazetăresc are menirea de aducea în atenția oficialităților (că doar avem atâția demnitari în județ) asupra unui caz ce privește o bună parte a țării.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: